Participaţia guvernului SUA la Intel poate afecta 76% din veniturile externe ale companiei

Reprezentanţii companiei Intel au declarat ieri pentru Reuters că sunt îngrijoraţi de faptul că noua structură de acţionariat ar putea afecta vânzările internaţionale, ar putea limita accesul companiei la granturi viitoare şi ar putea expune afacerea la noi constrângeri de natură legislativă, după ce Administraţia Trump a decis preluarea a 10% din acţiunile companiei în urma convertirii unor granturi federale în acţiuni.

Mişcarea, descrisă drept o intervenţie extraordinară a statului în piaţa corporatistă americană, ridică semne de întrebare privind viitorul celui mai mare producător american de semiconductori şi influenţa guvernului asupra deciziilor sale strategice.

Potrivit sursei citate, în documentele depuse la autorităţile de reglementare, Intel a arătat că Washington va achiziţiona acţiuni în valoare de 8,9 miliarde de dolari, sumă provenită din fonduri neplătite prin programul CHIPS Act şi din alocări anterioare pentru programul Secure Enclave.

Odată cu finalizarea tranzacţiei, ce va avea loc astăzi, 26 august, obligaţiile companiei în baza CHIPS Act vor fi considerate îndeplinite, cu excepţia celor legate de Secure Enclave, însă persistă riscul ca alte entităţi publice să solicite conversia granturilor în participaţii sau să amâne finanţări viitoare. Situaţia este cu atât mai delicată cu cât 76% din veniturile Intel în 2024 au provenit din afara Statelor Unite, iar China a contribuit cu aproape o treime, ceea ce înseamnă că orice percepţie de control guvernamental ar putea declanşa restricţii suplimentare pe pieţele externe.

Totodată, compania a anunţat că acţiunile destinate guvernului vor fi vândute la un preţ redus, de 20,80 dolari, sub nivelul de 24,80 dolari înregistrat la închiderea bursei, ceea ce generează o diluare a deţinerilor actualilor acţionari şi reduce influenţa lor asupra deciziilor. În schimb, Washington va dobândi o poziţie puternică, cu impact direct asupra reglementărilor şi tranzacţiilor majore ale companiei.

Tensiunile politice amplifică şi mai mult incertitudinile, mai ales după ce preşedintele Donald Trump i-a cerut demisia directorului general Lip-Bu Tan din cauza unor presupuse legături cu firme din China, pentru ca apoi să îl laude public. Prin acest acord, Intel se află într-un moment de răscruce, prinsă între presiunile geopolitice şi nevoia de a-şi proteja poziţia pe piaţa globală a semiconductorilor, iar consecinţele se anunţă decisive pentru evoluţia industriei în anii următori.