Patru lideri sindicalişti au apreciat măsurile luate de guvern drept „dureroase pentru oameni, irelevante pentru buget”

Preşedinţii Sindicatelor Parlamentare Ionuţ Aichimoaie (Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari din Senatul României), Adriana Manole (Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României), Paul Gabriel Stoica (Sindicatul Şoferilor din Senatul României) şi Angela Ghenciu (Sindicatul Salariaţilor din Camera Deputaţilor) au criticat măsurile de austeritate luate de actualul guvern, subliniind că sunt „Dureroase pentru oameni, irelevante pentru buget”.

Redăm integral declaraţia comună a celor patru lideri sindicalişti:

„Dureroase pentru oameni, irelevante pentru buget.

În contextul recentelor măsuri de ajustare fiscală - creşterea TVA-ului, reducerea unor drepturi salariale şi tăieri de personal - devine tot mai evident că aceste decizii nu au produs efectele scontate asupra echilibrării bugetului de stat, ci, dimpotrivă, au accentuat scăderea puterii de cumpărare a populaţiei.

Potrivit ultimelor raportări economice, marile companii semnalează o scădere semnificativă a vânzărilor, un indicator clar al diminuării consumului intern şi al tensiunilor crescânde din economie.

Cifrele vorbesc singure: Din totalul de 89,8 miliarde lei cheltuieli de personal, măsurile de reducere a drepturilor salariale aplicate în 2025 aduc economii de doar aproximativ 1,3 miliarde lei. Cu alte cuvinte, mai puţin de o jumătate de procent din cheltuielile totale de personal - o economie nesemnificativă pentru buget, dar profund resimţită de oameni.

În acest context, o categorie puternic afectată o reprezintă angajaţii din Parlamentul României. Deşi lucrează într-una dintre cele mai importante instituţii ale statului - organul legislativ al ţării, garant al echilibrului democratic - aceşti oameni se confruntă cu o salarizare sub media din sistemul bugetar, în pofida complexităţii şi responsabilităţii activităţii desfăşurate. După valurile de disponibilizări iniţiate în perioada mandatului lui Ilie Bolojan, resursele umane au fost considerabil reduse, iar sarcinile de serviciu au crescut, generând frustrare şi demotivare. Creşterile constante ale preţurilor la utilităţi, alimente şi servicii, coroborate cu diminuarea veniturilor, au dus la o scădere vizibilă a nivelului de trai, afectând moralul şi performanţa angajaţilor unei instituţii esenţiale pentru funcţionarea democraţiei.

Adevăratele măsuri economice de substanţă, care ar putea contribui la stabilitatea bugetară şi relansarea economică, sunt altele:

1. Combaterea eficientă a marilor reţele de evaziune fiscală;

2. Sprijinirea microîntreprinderilor şi IMM-urilor;

3. Revizuirea scutirilor şi privilegiilor fiscale nejustificate;

4. Digitalizarea completă a administraţiei fiscale (ANAF);

5. Reformarea sistemului de achiziţii publice, pentru eliminarea risipei şi creşterea transparenţei.

Este momentul ca Guvernul să înlocuiască măsurile contabile de moment cu politici economice coerente, care să genereze creştere reală, nu austeritate fără rezultat.

Reducerea veniturilor celor care muncesc nu este o soluţie, ci un pas înapoi pentru întreaga societate. Un efect insignifiant pentru bugetul de stat, dar devastator pentru oamenii care trăiesc din aceste venituri.

Problemele bugetare nu se rezolvă prin sacrificarea celor mai vulnerabili, ci prin curajul de a reforma cu adevărat - de sus în jos - acolo unde risipa şi ineficienţa chiar contează.”