PNRR, reconfigurat: Bolojan trimite proiecte spre Anghel Saligny şi PNDL, PSD se opune

Guvernul Ilie Bolojan se află în mijlocul unei crize politice şi administrative generate de controversatul proiect de ordonanţă de urgenţă privind suspendarea proiectelor din PNRR fără finanţare asigurată. Revolta primarilor, reacţiile negative din coaliţie şi lipsa unui consens între partidele aflate la guvernare au forţat amânarea adoptării OUG. Miza este uriaşă: România se confruntă cu o supracontractare masivă a fondurilor PNRR, estimată pe unele componente la aproape 100%, în condiţiile în care bugetul total disponibil nu mai este de 28 miliarde euro, ci doar 16 miliarde euro granturi şi încă 5 miliarde euro împrumuturi.

Nota de fundamentare a proiectului avertizează asupra unui „risc fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională”, determinat de obligaţiile de cofinanţare, TVA şi acoperirea cheltuielilor neeligibile din bugetul de stat. În documentul respectiv, guvernul propune următoarele măsuri:

" - Denunţarea unilaterală de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR, în cadrul cărora nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie iniţiate de beneficiari şi/sau structurile de implementare, precum şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

- suspendarea unilaterală, până la data de 31 decembrie 2026, prin notificare, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare, structurile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii, procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate, iar în cadrul contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie încheiate nu au fost emise ordinele de începere a lucrărilor de execuţie;

- instituirea unei obligaţii de a obţine aprobarea Guvernului prin memorandum iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total avizat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru continuarea derulării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este mai mic de 30%;

- în situaţia în care progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este mai mare de 30%, continuarea implementării se va efectua doar în condiţiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026, în baza unui aviz emis de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene la solicitarea coordonatorului de reforme şi/sau investiţii;

- instituiea unor excepţii prin care pot fi încheiate noi angajamente legale şi continuată implementarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în scopul eficientizării şi accelerării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene;

- reglementarea interdicţiei de efectuare a transferurilor de fonduri publice aferente PNRR pentru proiectele ce fac obiectul informărilor Comisiei Europene cu privire la nerespectarea Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE;

- reglementarea pentru anul 2025 a modalităţii de încheiere a unor nou angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii Anghel Saligny şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, de către Compania Naţională de Investiţii CNI - SA”.

• Măsură ineficientă în condiţiile subfinanţării programelor Anghel Saligny şi PNDL

Ultima măsură de mai sus reprezintă practic o nouă strategie a guvernului Bolojan şi anume de a muta proiectele PNRR care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 în programele Anghel Saligny şi PNDL. Numai că această strategie ridică semne de întrebare, având în vedere că pentru cele două programe Executivul a afirmat că nu mai sunt bani, că nu se vor mai încheia noi contracte anul acesta, că cele aflate în execuţie vor fi etapizate şi eşalonate la plată. În aceste condiţii, este evident că ultima măsură cuprinsă în proiectul de OUG privind proiectele din PNRR nu va avea cum să fie implementată, mai ales că guvernul susţine că actul normativ este necesar pentru oprirea risipei bugetare generată de atribuirea excesivă de proiecte în anii electorali, în special în 2024.

PSD a reacţionat ferm faţă de măsurile cuprinse în proiectul de act normativ, acuzând lipsa avizului miniştrilor săi şi cerând revizuirea ordonanţei. Social-democraţii afirmă că vor decide luni, 18 august, modificarea acestui proiect prin introducerea unor criterii clare şi obiective privind suspendarea proiectelor şi resping ideea ca investiţiile aflate într-un stadiu avansat să fie blocate prin decizie arbitrară. În plus, PSD reafirmă că nicio măsură majoră nu poate fi adoptată fără consens politic în cadrul coaliţiei, subliniind importanţa consultării cu aleşii locali, care reprezintă peste jumătate din comunităţile din România.

Disputa nu este doar un conflict punctual pe marginea unei ordonanţe de urgenţă, ci o bătălie pentru controlul modului în care România gestionează fondurile europene, îşi respectă termenele din PNRR şi evită pierderea miliardelor de euro esenţiale pentru dezvoltarea infrastructurii. Într-un context de deficit bugetar ridicat şi constrângeri financiare severe, modul în care coaliţia va rezolva această criză va influenţa decisiv credibilitatea guvernului şi capacitatea ţării de a-şi îndeplini obiectivele asumate în faţa Comisiei Europene.