POLITICO : Europa pregăteşte contraatacul la războiul hibrid al Rusiei

Drone, sabotaje şi operaţiuni clandestine atribuite Moscovei provoacă tensiuni fără precedent în interiorul NATO, iar statele europene iau în calcul reacţii care ar fi părut imposibile în urmă cu câţiva ani, potrivit Politico, de la care transmitem cele ce urmează. În faţa unei campanii agresive de război hibrid desfăşurate de Rusia, liderii continentului discută măsuri ofensive, de la operaţiuni cibernetice coordonate până la exerciţii militare surpriză.

Ministrul leton de externe, Baiba Bra¾e, avertizează că Europa are nevoie de „răspunsuri proactive”, nu doar de declaraţii. „Ruşii testează constant limitele - care este răspunsul, cât de departe putem merge? ... Nu vorbele transmit un semnal, ci faptele”, a spus aceasta pentru Politico.

În ultimele luni, drone ruseşti au survolat spaţii aeriene din Polonia şi România, iar dispozitive neidentificate au provocat blocaje în aeroporturi şi baze militare europene. Pe lângă bruiajul comunicaţiilor, incursiunile avioanelor şi navelor militare ruseşti, autorităţile investighează o explozie pe o linie feroviară folosită pentru transportul ajutorului militar către Ucraina.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat în plenul Parlamentului European că UE nu mai poate „ezita să acţioneze”, avertizând că pasivitatea extinde „zona gri” în care Rusia operează. Tonul a fost amplificat de premierul polonez Donald Tusk, care a afirmat că operaţiunile de sabotaj orchestrate de Kremlin au depăşit „o linie critică”.

În Italia, ministrul apărării Guido Crosetto solicită crearea unei noi unităţi de 5.000 de oameni pentru combaterea atacurilor hibride, iar în Germania, secretarul de stat pentru apărare Florian Hahn cere ca Europa să decidă „cât timp mai tolerăm acest tip de război”.

În România, preşedintele Nicuşor Dan a inclus explicit „războiul hibrid dus de Rusia împotriva României şi a altor state europene” în Strategia Naţională de Apărare prezentată miercuri în Parlament, semnalând o schimbare majoră în percepţia oficială asupra ameninţării ruse.

Potrivit datelor Globsec, între ianuarie şi iulie au fost identificate peste 110 acte de sabotaj pe continent, majoritatea în Polonia şi Franţa, comise de persoane cu legături la Moscova. Escaladarea ridică întrebări critice: cum poate reacţiona Europa fără a împinge Rusia - o putere nucleară - într-o confruntare directă?

Liderul rus Vladimir Putin a sugerat recent că militarizarea Europei ar putea primi un răspuns, iar fostul preşedinte Dmitri Medvedev a recurs la ameninţări brutale, afirmând că europenii „ar trebui să tremure ca animalele conduse la abator”.

Pentru moment, reacţia NATO se concentrează pe consolidarea apărării pe flancul estic, inclusiv prin intensificarea utilizării dronelor, însă presiunile cresc pentru a trece de la apărare la acţiuni de descurajare activă.

Europa a intrat într-o etapă în care întrebarea nu mai este dacă Rusia poartă un război hibrid, ci cât de departe este dispusă alianţa occidentală să meargă pentru a-l opri.