POLITICO: Sora liderului nord-coreean respinge iniţiativa de dialog a noului preşedinte sud-coreean

Sora influentă a liderului nord-coreean Kim Jong Un a respins luni iniţiativele noului guvern liberal al Coreei de Sud, afirmând că Phenianul nu are niciun interes în discuţii cu Seulul, indiferent de propunerile rivalului său, relatează POLITICO, de la care menţionăm următoarele.

Declaraţiile lui Kim Yo Jong sugerează din nou că Nordul, preocupat în prezent de extinderea cooperării cu Rusia, nu are de gând să revină prea curând la diplomaţia cu Coreea de Sud sau cu SUA. Totuşi, experţii susţin că Nordul şi-ar putea schimba cursul dacă va considera că nu mai poate menţine aceleaşi relaţii puternice cu Rusia pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de final.

„Clarificăm încă o dată poziţia oficială: indiferent de politica adoptată şi de propunerea făcută de Seul, nu avem niciun interes şi nu există niciun motiv să ne întâlnim şi niciun subiect de discutat cu Coreea de Sud”, a declarat Kim Yo Jong într-un comunicat difuzat de mass-media de stat.

Aceasta este prima declaraţie oficială a Coreei de Nord privind administraţia noului preşedinte sud-coreean Lee Jae-myung, care a preluat funcţia la începutul lunii iunie. În încercarea de a îmbunătăţi relaţiile extrem de tensionate cu Phenianul, guvernul lui Lee a oprit difuzările prin difuzoare anti-Coreea de Nord de la frontieră, a luat măsuri pentru a interzice trimiterea baloanelor cu pliante propagandistice peste graniţă şi a repatriat nord-coreeni care ajunseseră în sud cu bărci de lemn.

Kim Yo Jong a numit aceste acţiuni „eforturi sincere” ale guvernului Lee de a dezvolta relaţiile bilaterale. Cu toate acestea, ea a declarat că administraţia Lee nu va fi foarte diferită de predecesoarele sale, invocând „încrederea lor oarbă” în alianţa militară cu SUA şi intenţia de a „rămâne în confruntare” cu Nordul. Kim a menţionat şi viitoarele exerciţii militare comune SUA-Coreea de Sud din această vară, pe care Nordul le consideră repetiţii de invazie.

Coreea de Nord evită discuţiile cu Seulul şi Washingtonul din 2019, după eşecul negocierilor nucleare de nivel înalt dintre Kim Jong Un şi Donald Trump, în urma neînţelegerilor legate de sancţiunile internaţionale. De atunci, Phenianul s-a concentrat pe dezvoltarea unor arme nucleare mai puternice împotriva rivalilor săi.

În prezent, Coreea de Nord prioritizează cooperarea cu Rusia, trimiţând trupe şi arme convenţionale pentru a sprijini războiul din Ucraina, probabil în schimbul ajutorului economic şi militar. Coreea de Sud, SUA şi alţii susţin că Rusia ar putea chiar furniza Phenianului tehnologii sensibile care să-i îmbunătăţească programele nucleare şi de rachete.

De la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în ianuarie, acesta a lăudat în repetate rânduri relaţiile sale personale cu Kim Jong Un şi şi-a exprimat intenţia de a relua diplomaţia cu liderul nord-coreean. Totuşi, Phenianul nu a răspuns public acestor demersuri.

La începutul lui 2024, Kim Jong Un a ordonat rescrierea Constituţiei pentru a elimina obiectivul tradiţional al unificării paşnice a Coreei şi a consacra Coreea de Sud drept „inamic principal invariabil”. Măsura a surprins mulţi experţi străini, fiind văzută ca o rupere definitivă de ideea de reunificare şi o consolidare a poziţiei Nordului.

Mulţi analişti spun că Kim urmăreşte să blocheze influenţa culturală sud-coreeană şi să-şi consolideze dinastia. Alţii consideră că această schimbare ar putea fi menită să ofere Nordului libertatea de a folosi armele nucleare împotriva Sudului, tratându-l ca pe un stat străin ostil, nu ca pe un partener de potenţială reunificare.