Premieră în UE: Parcurile de specializare inteligentă - soluţie inovatoare pentru finanţarea IMM-urilor româneşti

Reporter: În regiunea Nord-Vest figurează 17 parcuri de specializare inteligentă. Ce sunt acestea, cum funcţionează în realitate şi câte din cele 17 parcuri sunt funcţionale sau au un administrator în acest moment?

Marcel Boloş: Parcurile de specializare inteligentă reprezintă o noutate în tot ceea ce înseamnă parcuri care gestionează la un loc IMM-urile. Parcurile de specializare inteligentă au fost introduse prin Ordonanţa de Urgenţă 112 din 2022 şi sunt activităţi specifice IMM-urilor care au inclusă o componentă de inovare şi/sau, după caz, o componentă de cercetare. Aşadar, în parcurile de specializare inteligentă, avem activităţi de producţie şi activitate de inovare sau cercetare, după caz. Într-adevăr sunt 17 parcuri de specializare inteligentă care sunt repartizate pe cinci judeţe. În judeţul Bihor sunt şapte parcuri de specializare inteligentă, în judeţul Maramureş, cinci parcuri de specializare inteligentă. În judeţul Bistriţa Năsăud avem două parcuri de specializare inteligentă, în judeţul Sălaj, două parcuri şi în judeţul Satu Mare, un parc de specializare inteligentă. Principalul avantaj al acestor structuri este că au bugete prealocate pentru accesare de granturi de către IMM-uri. Deci sunt parcuri de specializare inteligentă cu bugete prealocate. Aşadar, companiile care depun aplicaţiile de finanţare şi IMM-urile care accesează finanţarea în cadrul unui astfel de parc au grantul la nivelul parcului de specializare inteligentă alocat şi nu trebuie să intre în competiţie cu toate celelalte IMM-uri atunci când se deschid apelurile de proiecte. Aceasta este caracteristică esenţială: toate aceste bugete care sunt prealocate IMM-urilor sunt bugete prerezervate şi toată depunerea documentaţiei şi competiţia între IMM-uri se realizează în cadrul parcului de specializare inteligentă.

Reporter: Care este finanţarea prealocată pentru cele 17 parcuri de specializare inteligentă?

Marcel Boloş: Noi am avut alocate pe regiunea Nord-Vest 170 milioane euro, din care 45 milioane euro au fost pentru realizarea infrastructurii de utilităţi publice aferente celor 17 parcuri de specializare inteligentă. Adică am dat bani autorităţilor publice locale pentru introducerea curentului electric, reţelelor de apă şi canalizare, precum şi pentru realizarea căillor de acces şi a drumului de conectivitate a parcului. Deci aceste parcuri de specializare inteligentă au asigurate utilităţile publice. Mai mult, am alocat grantul pentru fiecare parc de specializare inteligentă, valoarea totală ridicându-se la 125 milioane euro. Valoarea maximă a grantului care poate fi accesat de o IMM poate să ajungă până la 2,5 milioane euro. Iar ceea ce este foarte important de reţinut este că apelul de proiecte a fost prelungit pentru IMM-uri până la data de 31 decembrie 2026.

Reporter: Câte solicitări aveţi până acum pentru aceste parcuri?

Marcel Boloş: Procedura de solicitare este următoarea: fiecare autoritate publică locală, fiecare primărie, care a depus proiectul la noi, în baza contractului de finanţare încheiat organizează concesiunea terenului care este destinat activităţii productive a IMM-ului şi în baza contractului de concesiune depune mai apoi aplicaţia pentru obţinerea grantului la Agenţia de Dezvoltare Regională. Cum spuneam, apelul a fost deschis şi va rămâne deschis până pe data de 31 decembrie 2026.

• 2,5 milioane euro - grantul maxim pe care îl poate primi o companie în parcul de specializare inteligentă

Reporter: Din ceea ce ne transmiteţi, reţinem că, practic, acum ne aflăm în etapa a doua a acestui program - finanţarea IMM-urilorl în procesul de creştere a competitivităţii economice. Prima parte a fost realizată pentru toate cele 17 parcuri, adică finanţarea fondatorilor şi administratorilor?

Marcel Boloş: Da. În momentul de faţă ne aflăm în cea de-a doua etapă, dedicată IMM-urilor, pentru care avem alocate 125 milioane euro cu titlul de granturi. În cele 17 parcuri de specializare inteligentă sunt 196 parcele care pot fi ocupate prin concesionare, iar valoarea maximă a unui grant este de 2,5 milioane euro şi urmărim cu prioritate ca locurile respective să fie ocupate de IMM-uri cu activităţi de producţie. Vorbim despre parcuri care au accesibilitate şi oportunitate de accesare a banilor pentru IMM-uri, cu menţiunea că solicitările de finanţare trebuie să includă o componentă de inovare. Chiar dacă, spre exemplu, este un produs nou pe care îl obţine compania respectivă; şi acesta este considerat o inovare de produs. Antreprenorii nu trebuie să se sperie de componenta de inovare pe care o solicităm, pentru că vorbim despre sensul larg al noţiunii de inovare, în care un produs nou, care n-a mai existat în linia tehnologică de fabricaţie a unei IMM, este considerat, cum precizam, o inovare de produs. Acum, scopul nostru este ca să atragem un volum de investiţii de peste 500 milioane euro în aceste parcuri de specializare inteligentă cu componenta de grant pe care am menţionat-o, respectiv cele 125 milioane euro, şi să creăm locuri de muncă. Ţinta noastră este undeva peste 2000 locuri de muncă pe care le avem în vedere în parcurile respective. Avem şi o hartă cu locaţiile parcurilor de specializare inteligentă care poate fi pusă la dispoziţie. Am creat şi o platformă specială pentru a obţine informaţii legate de ceea ce înseamnă parcurile de specializare inteligentă. Platforma poartă denumirea INNO (n.red. - inno.ro), de la inovaţie dar în principal această platformă are în vedere atragerea de investitori şi crearea acestor conglomerate de IMM-uri care mai apoi să poată susţine dezvoltarea economică la nivel local.

Reporter: Cum aţi ajuns la acest tip de program? Mai este el întâlnit în Uniunea Europeană?

Marcel Boloş: Această idee am desprins-o de pe urma lecţiilor învăţate până în această perioadă de programare, pentru că am observat că alocările de fonduri pe care le-am făcut de-a lungul timpului pentru IMM-uri au avut un efect de dispersie, adică cumva am alocat fonduri şi am încheiat contractele de finanţare cu IMM-uri, dar nu s-a văzut rezultatul imediat pentru sprijinirea comunităţilor locale. Un al doilea considerent care a stat la baza acestui program este cel al creerii acestor conglomerate de IMM-uri, care la un loc dau un efect sinergic, adică implică autoritatea publică locală, care împreună cu IMM-urile formează până la urmă un ecosistem. Cea de-a treia condiţie, care de fapt răspunde la întrebarea dumneavoastră, este că am recurs la aceste parcuri, deoarece primul obiectiv specific din Programul Operaţional Regional este dedicat specializării inteligente. Această specializare are la bază fie activitatea de inovare, fie activitatea de cercetare. Toate aceste considerente sau condiţii au dus împreună la ideea realizării parcurilor de specializare inteligentă care sunt o premieră la nivelul Uniunii Europene. În realizarea lor, ne-am bazat foarte mult pe faptul că IMM-urile adunate în acelaşi loc într-un ecosistem pot să asigure un efect multiplicator considerabil pentru autorităţile locale şi până la urmă sunt viitorul, inclusiv pentru următoarea perioadă de programare când aceste tipuri de parcuri, fie că sunt de specializare inteligentă, fie că sunt simple parcuri industriale, vor avea acelaşi efect de atragere a investitorilor şi de creere a locurilor de muncă. În plus, activitatea de inovare şi cea de cercetare duc la obţinerea de produse cu valoare adăugată mare, ceea ce permite calificări de viitor pentru forţa de muncă şi un sistem de remunerare mai bun pentru cei care lucrează în aceste parcuri de specializare inteligentă. Obiectivul nostru în această a doua etapă este de operaţionalizare şi populare a parcurilor de specializare inteligentă şi obţinerea acestor rezultate aşteptate în termeni de valoarea investiţiilor şi de creere de locuri de muncă. În plus trebuie să ne gândim şi la componenta de venituri suplimentare pe care o aduc autorităţilor locale şi odată cu aceasta şi autonomia financiară de care au nevoie.

• Concesiunea terenurilor din parcuri, realizată de administraţia publică locală

Reporter: Criteriile pe care IMM-urile trebuie să le îndeplinească pentru accederea în aceste parcuri de specializare inteligentă sunt stabilite de administratorul parcului respectiv sau de unitatea administrativ-teritorială? Adică fiecare unitate administrativ-teritorială pe teritoriul căreia funcţionează parcul respectiv îşi stabileşte criterii de acces pentru anumite firme în domeniile în care consideră că sunt necesare sau se pot dezvolta în zona respectivă ori sunt criterii generale?

Marcel Boloş: Criteriile se împart în două categorii: criterii de concesionare a terenurilor şi criterii de selecţie pentru finanţare. Stabilirea criteriilor de concesionare a terenurilor reprezintă decizia exclusivă a autorităţilor publice locale şi îndemnul nostru a fost ca să se ţină cont de specializarea forţei de muncă din zona unităţii administrativ-teritoriale şi să se ţină cont de tipurile de activităţi. De aceea, am îndemnat autorităţile publice locale să impună criterii în special pentru ceea ce înseamnă partea de producţie, pentru ca după aceea, odată ce procedura de concesionare s-a încheiat, IMM-ul să aibă contractul de concesiune pentru un anumit tip de activitate. Cum spuneam, activitatea de producţie este cea care este compatibilă cu activitatea parcurilor de specializare inteligentă. După care, a doua etapă este cea referitoare la criteriile de selecţie pentru finanţare. În această etapă, criteriile de selecţie sunt stabilite de autoritatea de management a programului regional şi în principal se referă la sustenabilitatea financiară a business-ului, cota de piaţă pe care urmează să activeze. Deci sunt criterii specifice în care important este tipul de activitate pentru care a fost încheiat contractul de concesiune, contract ce este urmat de contractul de finanţare. Pe măsură ce IMM-urile au acces la aceste tipuri de informaţii, ne gândim că parcurile de specializare inteligentă fiind localizate de regulă pe lângă unităţi administrativ-teritoriale, în special localităţi urbane, ştiu, vă dau de exemplu Salonta, Marghita, Tăşnad, Baia Sprie, toate aceste informaţii ajunse în posesia IMM-urilor pot deschide calea către dezvoltarea de business-uri şi pentru implementarea de investiţii în parcurile de specializare inteligenţă.

• Instrumentele financiare - viitorul finanţării IMM-urilor

Reporter: Pentru că aţi vorbit despre faptul că aceste parcuri de specializare inteligentă au componenta de grant 125 milioane euro pentru IMM-uri, am o întrebare adiacentă. În timpul mandatelor dumneavoastră de ministru al fondurilor europene, aţi fost adeptul ideii finanţării IMM-urilor prin instrumente financiare. Consideraţi că aceste instrumente financiare trebuie să constituie în continuare baza finanţării IMM-urilor sau este nevoie şi de granturi?

Marcel Boloş: În ceea ce priveşte componenta de instrumente financiare, ele reprezintă viitorul pe ceea ce înseamnă perioada de programare post-2027. Sunt instrumente financiare care combină o componentă de grant cu investiţiile de tip private-equity, adică acele investiţii care privesc capitalul unei întreprinderi. De exemplu, acest tip de instrument financiar care combină grantul cu investiţia de private-equity poate fi o formă de sprijin pentru IMM-uri, dar desigur noi discutăm de o componentă de grant care este substanţial modificată faţă de ceea ce avem până acum ca şi valori ale grantului acordate lăsând loc la componenta de instrumente financiare. Sunt de asemenea garanţiile de portofoliu care îmbracă forma instrumentelor financiare ce au fost şi sunt implementate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt de asemenea instrumente financiare care pot să fie gândite de către bănci şi care pot avea componentă de grant. Totul va depinde de finanţatori, de cum vor gândi componenta de grant şi componenta de instrument financiar. Până la urmă, însănătoşirea sistemului de finanţare pentru ceea ce înseamnă acordarea de granturi împreună cu împrumuturi poate fi un instrument bun pentru IMM-uri, dar este limpede că orientarea de acum a Uniunii Europene pentru perioada de programare post-2027 este cea care priveşte instrumentele financiare.

• 290 milioane euro, ţinta de absorbţie totală pentru anul 2025 la ADR Nord-Vest

Reporter: În ceea ce priveşte celelalte activităţi din cadrul ADR Nord-Vest, aveţi o situaţie a finanţărilor europene la finalul primelor 10 luni ale anului curent? Ce sume au fost până acum plătite sau absorbite?

Marcel Boloş: Până acum de la Comisia Europeană avem decontate 204 milioane euro. În plus avem o prefinanţare pe care am încasat-o în valoare de 47 milioane euro. În total ar fi în jur de 250 milioane euro pe care i-am absorbit până în prezent şi sigur intenţia noastră este ca pentru luna noiembrie şi decembrie să avem în ţintă ca şi grad de absorbţie încă 40 milioane euro. Sper să putem închide anul cu această ţintă de absorbţie care e un pas important pentru Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Gestionăm 1904 proiecte care sunt depuse în prezent de către beneficiari, cu o valoare totală de 6,2 miliarde euro şi desigur toate aceste demersuri făcute în cursul acestui an şi în anii precedenţi au avut în vedere un obiectiv prioritar pentru agenţie: evitarea riscului de decomitere, care înseamnă pierderea banilor europeni. Nu suntem în situaţia de a avea un risc de decomitere şi sper să putem avea un an 2025 închis din punct de vedere financiar, care să presupună şi fonduri europene absorbite în avans.

Reporter: Care este situaţia programului de digitalizare a IMM-urilor în ADR Nord-Vest, pentru că la nivel naţional au existat probleme privind finanţarea proiectelor depuse de către companii?

Marcel Boloş: Noi, pentru partea de digitalizare a IMM-urilor, suntem cumva în grafic cu ceea ce înseamnă evaluarea şi implementarea proiectelor. Am avut dificultăţi pentru ceea ce înseamnă interpretarea ghidului solicitantului, dar acestea cumva au fost rezolvate fie pe calea administrativă, fie pe calea instanţelor de judecată, însă nu avem întârzieri care să pună în dificultate aceste procese de digitalizare ale IMM-urilor şi care sunt destul de importante pentru ceea ce înseamnă obiectivul nostru de a crea facilităţi pentru digitalizarea companiilor în regiunea de nord-vest.

Reporter: Pe Programul Operaţional Regional 2021-2027, câte apeluri de proiecte aveţi deschise pentru finanţarea IMM-urilor în acest moment? Care este alocarea totală şi la ce valoare se ridică cererile depuse?

Marcel Boloş: Apeluri deschise în prezent pentru IMM-uri sunt cele care privesc parcurile de specializare inteligentă şi pentru care avem alocaţi 125 milioane euro pentru faza a doua, adică pentru finanţarea afacerilor respective. Sigur, este vorba despre un apel în derulare şi aşteptăm depunerea cererilor de finanţare de către cei interesaţi până la termenul de 31 decembrie 2026. Toate celelalte apeluri de proiecte dedicate IMM-urilor sunt în prezent închise. Sunt apeluri în care au fost solicitări care au depăşit de trei-patru ori alocarea bugetară iniţială, iar aici vorbim despre apeluri după modelul clasic pe care l-am avut de-a lungul timpului, în care componenta de grant a fost predominantă. Sigur, am avut şi apeluri de proiecte care au care au ţintit investiţiile în robotică şi nanotehnologii, unde resursele financiare s-au consumat rapid după deschiderea apelurilor, deoarece suntem regiunea care a avut şi are această oportunitate de a accesa fonduri pentru ceea ce a însemnat dezvoltarea regională. Dar, în momentul de faţă, active sunt apelurile de proiecte pentru granturile aferente parcurilor de specializare inteligentă.

Reporter: Câte IMM-uri estimaţi că vor accesa apelul de finanţare pentru un loc în cele 17 parcuri de specializare inteligentă?

Marcel Boloş: Sperăm să atragem investitori buni şi să avem în final 196 de IMM-uri, pentru cele 196 de parcele din cele 17 parcuri de specializare inteligentă. Valoarea estimată a investiţiilor pe care aceste IMM-uri le vor face se ridică la peste 500 milioane euro, ceea ce înseamnă că, pe lângă grantul nostru, fiecare IMM vine cu partea de cofinanţare. Schema de ajutor de stat nu permite decât o anumită intensitate a grantului care urmează să fie acordată.

Reporter: Înţeleg, din ceea ce îmi transmiteţi, că valoarea grantului acordat se ridică undeva la 30-40% din valoarea investiţiei totale.

Marcel Boloş: Da. Acesta este raportul dintre valoarea grantului şi valoarea investiţiilor. Dar e o componentă de grant pe care au gândit-o administratorii de parcuri - fiecare din cele 17 parcuri are un administrator -, ale căror date de contact sunt afişate pe site-ul platformei INNO. De altfel pe platformă fiecare solicitant poate vizualiza gradul de ocupare al parcelelor din cele 17 parcuri de specializare inteligentă, dar şi informaţiile care privesc administratorii de parcuri şi persoanele de contact pentru ca oamenii de afaceri să beneficieze de toate detaliile care privesc încheierea contractului de concesiune şi contractul de finanţare.

Reporter: Vă mulţumim!