Triplarea finanţării alocate investiţiilor - şansa noastră să devenim jucător industrial major în Europa

Triplarea finanţării pe principiul pentru fiecare euro primit de la bugetul Uniunii Europene statul vine cu un euro şi mediul privat cu alt euro ar putea asigura un buget investiţional total de aproape 200 miliarde euro pentru perioada 2028-2034, buget ce ar aşeza ţara noastră între competitorii industriali de pe continent şi ar transforma-o într-un adevărat jucător regional, a afirmat Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la conferinţa organizată, în urmă cu două zile, de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK).

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că, în acest moment, la nivel european, sunt în plină desfăşurare negocierile pentru cadrul bugetar financiar multianual 2028-2034, pe baza căruia ţara noastră ar urma să beneficiez de o alocare totală de aproximativ 60 miliarde euro, din care 10 miliarde euro ar putea fi utilizate pentru instrumente financiare sau lucruri care pot stimula competitivitatea. Domnia sa a spus că acest lucru este posibil deoarece propunerea Comisiei Europene prezintă o flexibilitate fără precedent: un singur fond, cu posibilitatea pentru fiecare state membru de a alege între gestionarea descentralizată (programe regionale) şi managementul bazat pe performanţă la nivel naţional, similar politicii de coeziune şi PNRR.

Dragoş Pîslaru a precizat: "Cu această flexibilitate avem o mare binecuvântare sau un mare blestem. Marea binecuvântare este că avem întregul potenţial neîngrădit de a aloca aceşti bani într-un mod bun, fără a fi constrânşi sau supravegheaţi de Comisia Europeană. Blestemul este că înainte, cu supravegherea, Comisia spunea, pe baza analizei funcţionarilor de la Bruxelles, care erau priorităţile, iar aceasta era util, dacă nu aveai capacitatea să faci acest lucru. Ideea principală este că vom avea posibilitatea de a face un lucru: pentru fiecare euro pe care îl pune Comisia, dorim să punem un euro din bugetul naţional. Nu mai există nicio constrângere în sensul că banii pot fi cheltuiţi doar pentru anumite direcţii. Dacă de la o alocare de 70 de miliarde euro - din care oricum 20 miliarde euro ar fi mers către agricultură, 20 miliarde euro ar fi mers către unităţile administrativ-teritoriale şi doar 30 miliarde euro ar fi rămas pentru restul priorităţilor (ceea ce este aproape imposibil deoarece doar infrastructura are proiecte amânate în valoare de aproximativ 15 miliarde euro) - trecem la o alocare de 140 de miliarde euro, unde putem avea cu siguranţă aproximativ 65-70 de miliarde euro pe care le putem aloca pentru marea transformare, pentru profilul de competitivitate, pentru politica industrială, pentru apărare şi multe alte lucruri.Ceea ce aş vrea să fac este să avem o triplă finanţare: un euro de la Uniunea Europeană, un euro din bugetul naţional (10 miliarde pe an în bugetul naţional pe şapte ani este realizabil) şi un euro din sectorul privat. În loc să vă consultăm cu privire la plan, vom spune că vă vom invita în plan. Vom schimba paradigma, astfel încât companiile care îşi extind afacerile să nu mai ajungă la funcţionarii publici. Aş vrea să mut totul către instrumente financiare şi către intermediari financiari. Avem acum o instituţie financiară nouă: Banca de Investiţii şi Dezvoltare, o bancă naţională de promovare. Aceasta ar trebui să aibă efect de pârghie pe banii BEI şi aranjamente cu Grupul Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Dezvoltare. Dacă punem 10-15 miliarde euro în ea, vom avea un efect de multiplicare de trei-patru ori mai mare. Vom obţine 30-40 miliarde euro din asta. Am avea nevoie ca sectorul privat să contribuie la industriile strategice, pe baza unei dezbateri despre cum ar trebui să arate viitorul României, dar cu cifre reale şi planuri de afaceri pentru aproximativ 30-40 miliarde euro, ceea ce este realizabil. Imaginaţi-vă că vom începe în trimestrul unu din 2025 procesul de programare pentru un plan de peste 200 miliarde euro. Procesul ar trebui să se încheie în iulie 2027. Acest lucru este important, deoarece cu cât am sta mai mult în procesul de pregătire, cu atât ne apropiem de 2028, care este un an electoral. De aceea trebuie să terminăm mai devreme şi să avem acest plan mare care este pe deplin pro-european. Cu această abordare de 200 de miliarde, putem nu doar să ieşim dintr-o tensiune fiscală bugetară, ci să avem o perspectivă multiplă atât asupra banilor UE, cât şi a banilor naţionali. Vom face un studiu al productivităţii totale a factorilor, vom face studii sectoriale privind competitivitatea şi politica industrială. Vom face studiile mari de transformare care să abordeze demografia, profilul de competitivitate, tehnologia (inclusiv IA), apărarea şi utilizarea duală. Ideea principală este să avem consultări ample în desfăşurare, şi să implicăm toate ministerele de linie. Aceasta este o ocazie uimitoare de a ieşi în evidenţă nu doar cu o filosofie de recuperare a decalajelor faţă de competitorii din Europa de Vest, ci şi cu un respect clar pentru a deveni un jucător regional”.

• Peste 24.600 proiecte finanţate din PNRR, la nivel naţional

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene s-a referit şi la PNRR, dar şi la măsurile fiscale pe care a fost nevoit să le ia guvernul Bolojan. El a reamintit că PNRR a fost blocat la negociere din august 2024 şi că cel puţin 10% din fondurile europene alocate ţării noastre erau în pericol de a fi suspendate, din cauza problemei deficitului bugetar. De aceea, guvernul a fost nevoit să ia măsuri fiscale nepopulare, reconfirmând astfel ratingul de investment grade pentru ţara noastră, dar şi să menţină alocare europeană.

Dragoş Pîslaru a menţionat: "Ceea ce vă pot spune este că am gestionat, personal o situaţie în care toate fondurile de coeziune se intensifică şi vom depăşi 5 miliarde euro pe an, începând cu anul viitor, cu o rată de contractare care merge foarte, foarte bine. Dar urgenţa este absorbţia fondurilor din PNRR, deoarece avem un termen limită, finalul anului 2026, şi avem mulţi bani. Versiunea revizuită este de 21,4 miliarde euro, din care exact aceeaşi sumă pe care am avut-o de la început, 13,4 miliarde euro este componenta de grant, una nerambursabilă. Deci este obligatoriu să folosim acest tip de finanţare. Apoi am început prioritizarea proiectelor finanţate din PNRR. August a fost o lună foarte complicată în care am cerut tuturor ministerelor de linie să îşi prioritizeze proiectele, pentru ca Ministerul de Finanţe să poată plăti efectiv facturile pentru proiectele care urmează să fie realizate. Aşadar, a fost multă suferinţă în acest proces. Ne-am reconciliat cu Comisia Europeană cu privire la sume, la investiţii, la reforme, iar una dintre cele mai mari preocupări a fost clarificarea despre ce vorbim acolo”.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a exemplificat modul în care e implementat acum PNRR prin prezentarea către oamenii de afaceri din cadrul AHK a tabloului de bord existent pe site-ul instituţiei publice pe care o conduce.

"Ceea ce puteţi vedea practic este versiunea revizuită a PNRR, care a fost aprobată de Comisie şi va fi aprobată formal pe 13 noiembrie de Consiliul UE. Este doar o formalitate, dar nu se ştie niciodată, de aceea suntem foarte atenţi şi oferim explicaţiile despre cum merg lucrurile. (...) Suntem acum pe o cale foarte bună şi clarificăm exact care sunt proiectele, despre ce vorbim, unde sunt acele proiecte, care sunt domeniile şi cum să le monitorizăm, lucru care nu s-a întâmplat niciodată. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu avea până acum universul, lista de proiecte, nu exista nicio bază de date indexată, nimic. Exista o delegare către ministerele de linie care aveau portofoliul de investiţii şi raportau despre jaloane şi ţinte, nu despre progresul proiectului. (...) Dacă comparăm unde suntem acum cu situaţia din urmă cu patru luni, nu este neapărat rău. Am avut practic o gestionare de criză, care este încă în desfăşurare. Avem acum datele suplimentare, pentru a ne asigura care este progresul fizic real pentru fiecare dintre proiecte şi apoi progresul plăţilor pentru fiecare dintre proiecte, ceea ce este un fel de factor de igienă. Avem peste 24.600 de proiecte despre care vorbim, deci acesta nu este un exerciţiu uşor. Ideea este că acum avem întreaga ţară ca un şantier. Mai mult, vorbim despre date deschise ce pot fi utilizate de orice academician, consultant sau orice altă persoană, care le poate descărca, ceea ce ne asigură o transparenţă totală şi (...) faptul că nimeni nu contestă folosirea banilor. În acest moment, cred că fondurile nu vor fi tăiate, nu vor fi suspendate, că ne putem atinge ţinta bugetară anul acesta, ne putem atinge ţinta bugetară anul viitor. Practic, am asigurat o viziune bugetară care permite o sumă considerabilă pentru investiţii şi, datorită fondurilor europene, avem o sumă enormă disponibilă pentru investiţii, iar proiecţia pentru anul viitor este de aproximativ 10 miliarde euro pentru investiţii. Dacă adăugăm faptul că mai avem 5 miliarde euro pe coeziune şi că bugetul a fost făcut în strâns parteneriat între Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor, avem perspectiva că poate lucrurile sunt făcute bine de data aceasta. Va fi o perioadă dificilă să avem toate aceste lucruri implementate. Sunt încrezător că unele dintre cele mai importante proiecte vor fi implementate: vom avea A7. Vom avea, aş spune, toate cele opt spitale noi şi vom finaliza o mulţime de proiecte care sunt la nivel local şi care pot fi realizate în trei, patru luni. Vom finaliza o mare parte din aceste proiecte. Vom ajunge la o absorbţie de 100%? Asta cred acum. (...) Prioritizăm acum finanţele publice în proiecte europene, ceea ce este un lucru important, deoarece înainte existau multe alte idei naţionale sau bani naţionali deturnaţi în alte lucruri. Acum banii sunt direcţionaţi în această direcţie anume. Nu avem posibilitatea acum de a devia sau de a muta bani dintr-un sector în altul pentru PNRR, deoarece foaia de parcurs este stabilită pentru anii 2025 şi 2026”, a arătat Dragoş Pîslaru.

• Birocraţia, un impediment pentru investitorii din ţara noastră

La rândul lor, oamenii de afaceri germani din ţara noastră au declarat că sunt mulţumiţi de planul guvernului, dar au reiterat că ar dori o simplificare legislativă şi reducerea birocraţiei existentă la nivelul administraţiei publice locale şi centrale.

Volker Raffel, preşedintele AHK şi CEO al companiei E.On România a spus: "Este vorba despre fondurile europene şi cred că toţi trebuie să ne bucurăm la maximum de momentul în care ne aflăm şi să folosim fondurile în cel mai eficient mod pentru a încuraja creşterea economică în România. Şansa există, banii sunt acolo. Să absorbim, aceasta ar fi prima prioritate. A doua este reprezentată de alocarea fondurilor europene, care sunt legate de anumite condiţii, iar una dintre ele priveşte un control mai bun sau o conducere mai bună a companiilor de stat. Acesta este cu siguranţă unul dintre subiectele care sunt, în cele din urmă, în interesul statului român. Nu este vorba dacă o companie este de stat sau deţinută de privat, ci este vorba despre o logică comercială bună în conducerea acestor companii, ceea ce face parte din condiţiile pentru fondurile europene. O parte, desigur, este şi să ne asigurăm că există o acceptare comună în toată Europa că sumele alocate din aceste fonduri sunt bine investite. Mesajul din partea comunităţii AHK este că ştiam cu toţii că noul guvern a găsit o situaţie dificilă şi că o parte a soluţiei era majorarea impozitelor, dar am subliniat cu toţii de la bun început că nu este vorba doar despre majorarea impozitelor, care este un lucru uşor de făcut, pentru că rişti să ai impozite mai mari pe o economie mai slabă şi să nu câştigi mai mult. Această măsură are sens şi este acceptabilă numai prin reforme, iar reformele necesită reducerea birocraţiei, deoarece birocraţia, pe de o parte, este defensivă, dar pe de altă parte încetineşte economia. Aşadar, este vorba despre reducerea birocraţiei şi despre reformele de stat, despre care sper foarte mult, şi cred că întreaga comunitate de afaceri, nu doar cea internaţională, ci şi cea naţională, speră ca aceste reforme să fie un succes”.

La rândul său, Sebastian Metz, Director General şi membru în Consiliul Director al AHK, a afirmat că MIPE este o instituţie esenţială pentru creşterea competitivităţii din ţara noastră şi pentru transformarea digitală şi verde.

Sebastian Metz a precizat: "Dorim ca reformele să fie realizate şi avem nevoie de reduceri de costuri în zona publică. Dar ceea ce nu dorim este reducerea investiţiilor publice. (...) Aşadar, nu reduceţi investiţiile publice, încercaţi să reduceţi costurile, în special când vine vorba de consumul public. Şi când vorbim despre consumul public, cred că toată lumea ştie care sunt punctele sensibile, pentru a avea un buget mai sustenabil. (...) În ceea ce priveşte competitivitatea şi unde să o creştem, avem nevoie de un proces de luare a deciziilor privind fondurile europene, care să fie mai decent, descentralizat. Aşadar, trebuie să investim banii acolo unde economiile locale au nevoie de bani, şi desigur, la nivel descentralizat se ştie cel mai bine unde să fie investiţi banii. Ar trebui stabilite câteva criterii de referinţă care să indice în ce direcţie şi în ce mod ar trebui cheltuiţi banii. Dar cred că poate fi descentralizată administrarea şi orientarea fondurilor publice la nivel local sau la nivel regional. (...) Şi nu în cele din urmă, mediul de afaceri ar vrea să ştie care este politica industrială a României privind domeniile care ar aduce plusvaloare. Pentru că acum nu se ştie. Se vorbeşte despre semiconductori, despre biotehnologie, despre pământuri rare, despre energie, dar nu există o decizie guvernamentală privind politica industrială a României în următorii zece ani”.

Prin prisma celor de mai sus, triplarea finanţării prin aport comun al fondurilor europene, al bugetului naţional şi al capitalului privat reprezintă o şansă majoră pentru transformarea României într-un actor regional competitiv, însă succesul acestei strategii depinde de capacitatea statului de a gestiona transparent şi eficient resursele disponibile. Mediul de afaceri subliniază că această perspectivă poate deveni realitate doar dacă sunt realizate reforme concrete: simplificarea legislaţiei şi reducerea birocraţiei, descentralizarea procesului decizional privind alocarea fondurilor, protejarea investiţiilor publice şi definirea unei politici industriale clare pentru următorii ani. Astfel, colaborarea reală între guvern şi mediul privat, dublată de responsabilitate în utilizarea fondurilor europene, poate transforma momentul actual într-un punct de cotitură pentru dezvoltarea economică a ţării.