English
Reporter: Domnule ministru, ce procent din alocările de fonduri din Planul Naţţional de Redresareţi Rezilienţă reprezintă sumele absorbite de IMM-uri sau mai bine spus cum vedeţi dumneavoastră în acest moment situaţia finanţării mediului de afaceri privat din fondurile europene?
Dragoş Pîslaru: Probabil că este ultima dată când îmi puneţi această întrebare şi vă explic de ce. Unul din obiectivele pe care le-am avut de la preluarea mandatului a fost acela de a transparentiza şi a clarifica ce se întâmplă cu PNRR, ce este PNRR-ul, mai ales că s-a creat aproape o legendă urbană în jurul acestuia. Ştim că de la început, din design, de la scriere, au fost anumite discuţii cu privire la transparenţa conţinutului şi lucrurile conţinute de acesta. După ce am reluat negocierea cu Comisia Europeană, ca să avem un PNRR revizuit pentru ultimul an de implementare şi după ce a fost aprobată OUG 41/2025 în care am clarificat problema de supracontractare şi am revenit la liste asumate, liste de proiecte asumate în anvelopa financiară, suntem acum în măsură să publicăm un tablou public în care veţi avea absolut toate datele şi veţi putea asorta dumneavoastră public sau privat, ca beneficiar, şi veţi putea vedea toate întreprinderile mici şi mijlocii care beneficiază de sprijin prin PNRR. Scopul meu este ca mass-media să aibă la dispoziţie acest univers de proiecte, să poată să investigheze dacă proiectele au fost bine făcute şi să le prezinte pe cele care sunt bune practici. Deci cumva să trecem într-un cu totul alt nivel de colaborare cu mass-media. Acesta este dezideratul pe care îl vom îndeplini în curând. Dar revenind la întrebarea dumneavoastră, fondurile din PNRR alocate pentru sectorul privat se ridică la aproximativ 4,11 miliarde de euro dintr-un total care în prezent este de 21,5 miliarde euro, ceea ce înseamnă undeva la 20%. În ceea ce priveşte alocarea exclusivă pentru IMM-uri, discutăm de 1,15 miliarde de euro şi un număr de aproape 5000 de contracte, mai precis 4998 contracte cu IMM-uri. Şi asta este echivalent cu un procent de circa 5% alocarea totală.
• MIPE promite deblocarea, în acest an, a finanţării din PNRR pentru toate proiectele privind digitalizarea IMM-urilor
Reporter: V-am întrebat de procentul de absorbţie deoarece antreprenorii sunt nemulţumiţi că, de exemplu, pe programul de digitalizare finanţat din PNRR, banii nu au ajuns încă la beneficiari, deşi proiectele au fost depuse în urmă cu trei ani, iar în această perioadă costurile de implementare ale acestora au crescut.
Dragoş Pîslaru: La venirea în minister am găsit 4500 de proiecte care fuseseră selectate pentru acest sprijin pentru digitalizare prin PNRR. Sunt două măsuri pentru IMM-uri, pe care noi le denumim intern digitalizare mică şi digitalizare mare. Adică sunt două apeluri de proiecte de digitalizare. Unele de dimensiune mai mică şi altele de dimensiune mai mare. Primele sunt în general pentru echipamente IT. Celelalte cuprind şi dezvoltări de software-uri, inclusiv enterprise resource planning, de cipuri şi alte sisteme de management. Realitatea este că a existat o mare întârziere, de doi ani, la contractare din motive diverse. Unele dintre ele sunt legate de faptul că aceste programe sunt parte a unui proiect pilot prin care ministerul a încercat implicarea băncilor în derularea acestui program. Cu alte cuvinte, IMM-urile se duc la cele două bănci, CEC şi BRD, gândirea fiind să nu mai treacă pe la minister, să aibă doar o relaţie cu băncile şi lucrurile să meargă repede. Într-o primă fază a durat selecţia, aşezarea, nu mai contează, dar s-a întârziat foarte mult. Cumva s-a suprapus venirea mea la minister cu faptul că am accelerat foarte puternic contractarea. Deci contractarea e terminată, cu tot cu perioada de contestaţii, dar, evident, pe măsură ce le-ai dat drumul din contractare, ele se duc în implementare şi creează blocaj pe nivelul următor. Deja cele care fuseseră contractate erau în blocaj de la încadrarea în categoria de IMM, o condiţie necesară pentru a putea să faci plăţile, până la cererile de transfer, când trebuie să primeşti banii pentru lucrurile pe care le-ai făcut. Ce vă pot spune este că am ajuns până acolo încât să trebuiască să adoptăm o ordonanţă de urgenţă care a trecut la începutul lunii septembrie în şedinţă de guvern, prin care ministerul să poată să ceară băncilor situaţia întârzierilor pe relaţia cu IMM-urile şi să intervină în mod direct cu angajaţii ministerului. Diferenţa de capacitate este una foarte mare în sensul că băncile au în medie alocaţi 10-12 oameni pentru a discuta de un portofoliu de peste 2000 de IMM-uri, ceea ce este imposibil, în timp ce la minister noi avem cel puţin 70 de persoane care vor trece direct să susţină fluxurile cu IMM-urile. Deci mă aştept la o accelerare însemnată începând cu adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă. Deja am cerut formal situaţia întârzierilor la cele două bănci şi aşteptarea mea este ca aceşti colegi din minister să poată lucra cot la cot cu colegii din bănci şi să preia toate cazurile întârziate. Ne vom concentra în primul rând pe cele întârziate pentru a le aduce la zi şi vom lăsa băncile să se ocupe exclusiv pe cele pe care le au în derulare de ceva timp. Ne dorim ca toate contractele respective şi tot programul de digitalizare a IMM-urilor să fie aduse la zi până la sfârşitul acestui an. Prin urmare sunt veşti bune pentru beneficiari, dar răbdarea lor a fost pusă greu la încercare şi le cer scuze şi cu această ocazie pentru întârzierile instituţionale. Evident, s-au întâmplat înainte de venirea mea ca ministru, dar în mod evident reprezint ministerul Şi această întârziere de doi ani de zile nu este de natură să ne bucure.
• Sprijinul pentru listarea companiilor la BVB, un eşec total
Reporter: Multe s-au întâmplat înainte de venirea dumneavoastră ca ministru şi dumneavoastră aţi fost nevoiţi să rectificaţi PNRR-ul deoarece unele lucruri nu s-au realizat. Printre lucrurile nerealizate se numără şi acel proiect sau program prin care, cu fondurile din PNRR, mai multe companii urmau să fie sprijinite pentru a se lista la Bursa de Valori Bucureşti. Am înţeles că este vorba de un program care era finanţat cu 40 milioane euro şi aş dori să ştiu ce s-a întâmplat cu suma aceasta. A intrat în rândul sumelor tăiate, pierdute acum la renegociere sau a fost realocată într-un alt domeniu din care ar putea beneficia şi IMM-urile?
Dragoş Pîslaru: Aici sunt mai multe aspecte. Era un program foarte ambiţios pentru că, pe de o parte sprijinea piaţa de capital, pe de alte parte încuraja companiile mai mici de a intra fie pe piaţa aero, fie pe piaţa reglementată. Au fost două apeluri succesive. În primul au fost 35 milioane euro şi au fost trei proiecte admise şi contractate. Niciunul dintre cele trei proiecte n-au finalizat încă procedura de listare. În apelul al doilea au fost alte 38 milioane euro. Şase proiecte depuse, unul respins, unul în evaluare, trei în contractare, un contract semnat. Practic aşteptarea noastră este ca să avem patru-cinci contracte semnate. În mod evident, dacă însumăm trei cu patru, înseamnă că discutăm de şapte-opt companii, ceea ce este mult mult sub ambiţia pe care am avut-o pentru cele 40 milioane euro. Ne uităm la probabil ceva de genul 600.000-700.000 euro absorbiţi, care rămân din alocarea iniţială. Gândiţi-vă că iniţial era vorba despre un sprijin acordat pentru 280 de firme şi abia dacă o să reuşim 7 sau 8. Partea proastă este evidentă şi anume faptul că n-am reuşit să găsim o modalitate atractivă şi fezabilă prin care să sprijinim firmele. Partea bună este că sunt o mulţime de lecţii învăţate. Ştiu că n-ar fi trebuit să existe lecţii învăţate pe o finanţare care era în derulare. Cel puţin, banii nu s-au pierdut pentru că i-am realocat. Asta este vestea bună. Deci nu sunt bani pierduţi, sunt realocaţi pe alte priorităţi, dar lecţia este că gândirea aceasta legată de contracte cu firmele pentru listare este mai puţin funcţională. Ceea ce cred că ar trebui să facem în viitor este mai degrabă să adoptăm nişte modele pe care le-am văzut la BERD cu o schemă pentru IMM-uri şi anume să lucrăm cu intermediarii care au capacitatea să listeze şi să oferim sprijinul lor, lăsându-i pe ei să facă practic calibrarea necesară pentru companiile care vor să se încadreze. În general, IMM-urile care sunt pregătite să listeze nu sunt pregătite pentru o birocraţie stufoasă cum este cea legată de fondurile europene. Deci, fie reuşim noi să simplificăm major procedurile cu ei, fie mai degrabă să mergem către intermediari care să-i sfătuiască şi să decontăm serviciile respective de listare şi pregătire pentru listare.
• Instrumentele financiare, viitorul finanţării europene a IMM-urilor
Reporter: Pentru că aţi pomenit despre BERD aş dori să discutăm despre instrumentele financiare prin Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii realizate din PNRR pentru IMM-urile din ţara noastră. Care este situaţia acestui program?
Dragoş Pîslaru: Din acest punct de vedere, aici pot să vă dau veşti bune. Având în vedere experienţa BEI, lucrurile au mers foarte bine. Avem mai multe tipuri de de sprijin şi discutăm de un portofoliu mai larg, de circa 1,25 miliarde euro pe partea de intermediere cu instrumente financiare. Ceea ce vă pot spune este că pe partea de BEI am avut mai degrabă garanţii de portofoliu. Practic acele garanţii s-au transpus în credite mai ieftine pentru beneficiari.
Am avut peste 2000 de beneficiari care au accesat astfel de credite. Marea lor majoritate întreprinderi mici şi mijlocii, pentru că aceasta este ţinta discuţiei noastre. Pe partea legată de FEI, alocările au fost concentrate mai mult pe fonduri de capital de risc. Ştim că sistemul românesc de fonduri de equity creşte simţitor. După ce am avut în cadrul financiar multianual trecut o primă generaţie de fonduri, acum avem iată două valuri deja finanţate şi cu un al treilea, potenţial de a fi finanţat. Avem plăţi pentru 250 milioane euro de către FEI cu 13 fonduri intermediare deja dezvoltate, ceea ce mi se pare extraordinar. O parte din ele sunt continuări sau mai bine zis al doilea fond al unor fonduri care făuseseră setate în cadrul financiar multianual trecut, ceea ce este foarte bine pentru că înseamnă nu doar că au rezistat în piaţă, ci şi că au învăţat, s-au adaptat şi au forţa să lanseze iată un un deja un al doilea fond. Ceea ce este important e că în cazul acestor investiţii efectele privind instrumentele financiare respective se vor simţi mult după anul 2026. Practic nu se termină tot la 31 august 2025, deoarece avem efectele acestea de antrenare, de levier, de multiplicare pe care le vom vedea mult după, până prin anul 2030 şi chiar după, prin aceste fonduri de equity de capital de risc şi garanţii.
Reporter: Pornind de la experienţa cu instrumentele financiare realizate prin intermediul BEI, operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare prin PNRR poate să constituie o alternativă sau o altă sursă pentru dezvoltarea acestor instrumente financiare pentru IMM-uri?
Dragoş Pîslaru: Oricum, chiar dacă nu m-aţi fi întrebat, v-aş fi spus eu. Premiera în România este că noi am folosit banii de la BEI, FEI, BERD, în sensul că aceste organizaţii internaţionale finanţate direct de Uniunea Europeană au venit cu produse pe care le-au ofertat pe piaţa românească şi lucrurile merg bine. Ideea însă era că România nu avea o bancă naţională promoţională - National Promotional Bank -, care în multe ţări este veriga de ecosistem ce preia interfaţa cu BEI sau FEI. Deci practic primeşte garanţii fonduri de la BEI şi creează ea acel fond, care după aceea finanţează mai departe, cum face FEI de exemplu, fondul de equity. Care e avantajul? Avantajul este unul uriaş. Pe de o parte consolidezi şi coagulezi un element de ecosistem care susţine de fapt toţi intermediarii financiari. Doi, toată partea de comisioane şi care nu sunt deloc mici, rămâne în România şi consolidează de fapt capacitatea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare să poată să rămână în viaţă într-un mod independent de ciclurile financiare ale Uniunii Europene. Deci, practic tu îţi consolidezi o instituţie permanentă din aceste finanţări europene.
Ce am făcut pe PNRR? Am avut o reformă pe care am îndeplinit-o de creare a Băncii de Investiţii şi Dezvoltare. Banca s-a consolidat puternic în ultima vreme. Pe de o parte a preluat operaţiunile Exim Bank de garantare în numele statului. Deci acum toate aceste garanţii sunt mutate la BID. Pe de altă parte are un departament întreg care se ocupă cu instrumente financiare din bani europeni, deci din fonduri europene. Şi avem aici din PNRR capitalizare cu 100 milioane euro, pe care am negociat-o chiar eu, ca element de noutate. Deci nu doar că avem BID, ci şi o capitalizăm. Avem în acelaşi timp din politica de coeziune circa 240 milioane euro prin programele regionale care se vor derula ca instrumente de generaţie nouă, deci cu subvenţie de dobândă, garanţie şi capital, adică până la 40% din creditul principal dat ca grant pentru companii. De altfel aceasta este schimbarea de paradigmă. Dacă este să ne uităm la viitorul finanţărilor europene în România, noi ce vom face? În primul rând, vom prelua prin intermediarul nostru. Nu mai avem nevoie să intre BEI direct în România, ci preluăm intermedierea şi nu vom mai avea IMM-uri care să bată la porţile ministerului sau să aibă de a face cu noi, ci mai degrabă vom avea această relaţie cu intermediarii financiari înrolaţi, bănci, fonduri de investiţii care vor da inclusiv componenta de grant în mod direct. Partea cea mai importantă este că firmele primesc 40% grant dacă îndeplinesc obiectivul de de investiţii. Pentru noi e foarte important, deoarece nu mai dăm banii în avans. Deci nu mai sunt lucruri de tipul acesta. Practic toate firmele vor fi motivate să îşi declare un plan de afacere realist. Deci nu să bifeze condiţii dintr-un apel de proiecte, ci se duc la bancă, conving banca, banca îi finanţează, şi asumă şi ea o parte din risc. Şi evident restul compensăm noi prin fonduri europene şi dăm şi grantul în acest mod. Este o schimbare majoră de paradigmă care sper eu că va duce la o finanţare exponenţial mai mare pentru sectorul privat pe baza acestor granturi europene. Mai vreau să adaug că avem garanţia de portofoliu de la BID pentru că au intrat şi ei cu propriul produs. În 18 iulie 2025 s-a terminat apelul de exprimare a interesului şi a fost suprasubscriere de 180%. Deci practic 17 cereri cu solicitări de finanţare de peste 15,6 miliarde lei faţă de bugetul alocat de numai 8,8 miliarde lei pe care îl avem pentru următorii trei ani. Cererea este foarte mare, ea se dezvoltă şi vom avea veşti foarte bune din această zonă.
• FNGCIMM şi BID, instituţiile prin care se va face finanţarea europeană a mediului de afaceri
Reporter: Pentru că aţi vorbit despre alocarea din exerciţiul financiar multianual 2021-2027 pe programele operaţionale regionale, am văzut că cererea este foarte mare. De exemplu, în regiunea Bucureşti-Ilfov pe programul de digitalizare a IMM-urilor prin fondurile alocate prin POR că cererea este de trei ori mai mare faţă de sumele alocate. Se pot flexibiliza la un moment dat alocările, dacă anumite axe nu absorb toţi banii prevăzuţi iniţial? Pot merge aceste sume către IMM-urile care au nevoie de finanţare pe anumite programe unde alocarea iniţială a fost mai mică?
Dragoş Pîslaru: Întotdeauna s-a operat cu acest concept de supracontractare de rezervă. În anumite cazuri s-a exagerat, cum avem acum discuţia pe PNRR pe care îl readucem pe făgaş şi clarificăm lista de proiecte ca să fim capabili să le şi plătim. În anii următori vom vedea o posibilă recalibrare a programelor. Să nu uităm că tocmai se aprobă regulamentul de la jumătatea perioadei de implementare a exerciţiului financiar european multianual 2021-2027, deci avem o posibilitate de a reaşeza anumite lucruri. Nu vreau neapărat să creez nişte aşteptări pentru că totul depinde până la urmă de cum arată diversele cereri de finanţare. Ce vreau însă să spun este că apropo de schimbările de paradigmă, noi suntem acuma încă pe un model în care banii pentru IMM-uri se dau pe o alocare de grant mare, adică până la 80%-70%. Şi cumva, ce aş vrea să facem este să trecem uşor, şi sper că vom avea înţelegerea sectorului privat, într-un alt sistem de finanţare, de sprijin, cu excepţia lucrurilor care sunt de inovare, de asumare de risc în piaţă pentru că vorbim despre inteligenţă artificială, tehnologii cyber, lucruri care nu au mai fost testate în piaţă, şi unde companiile au nevoie de de acoperire de risc mai mare din partea statului. Tot ce înseamnă scalare de business, dezvoltare, internaţionalizare, am vrea să le finanţăm prin instrumente financiare unde noi credem că viteza de acordare a grantului este mai importantă decât intensitatea grantului. Adică, dacă dăm un împrumut cu zero dobândă sau în fine 1% dobândă, cu garanţii care face banca să trateze solicitările companiilor într-un alt mod, şi cu acest grant de maxim 40%, credem că pentru sectorul privat este mult mai facil să ia imediat finanţarea decât să aştepte doi ani într-un apel cu o intensitate mai mare. Şi de altfel nici nu s-ar justifica, dacă tu ai un plan de afaceri pe care piaţa îţi arată că funcţionează, să aştepţi atât de mult pentru o sumă pe care s-ar putea nici să nu mai ai nevoie de ea dacă întârzierea este mult prea mare. Deci acesta este modelul. Noi am avut consultări şi reprezentanţii antreprenorilor, suntem în legătură şi cu structură patronală IMM România şi sperăm că vom putea să mergem în această direcţie. De altfel, pe POCIDIF, pe politica de coeziune, avem pe programul de competitivitate o testare cu un alt intermediar. Am vorbit de BEI, am vorbit de BID, dar mai avem un intermediar - FNGCIMM - cu care testăm în piaţă un instrument oarecum similar cu cele de la BID, de subvenţii de dobândă, garanţie şi capital. Deci grant, tot pe principiul instrumentelor financiare. Acolo avem la dispoziţie 120 milioane euro pentru IMM-uri care sunt poate tentate să se mute cu apelurile de la programele regionale pentru că n-au prins finanţare şi să vină pe acest apel pe care îl lansăm. Ne dorim ca în luna noiembrie să dăm drumul la acest instrument de garantare prin FNGCIMM.
Reporter: Aveţi vreo situaţie privind gradul de absorbţie la finalul lunii august pe exerciţiul financiar multianual 2021-2027?
Dragoş Pîslaru: Pe coeziune este 17,1%, în timp ce media UE este 12,3%. Deci suntem peste media europeană, dar asta nu este neapărat un motiv de laudă. Adică ne-a plăcut întotdeauna să ne comparăm cu alţii, dar mie nu mi-a plăcut niciodată să mă laud prin comparaţie cu alţii. Pentru mine, absorbţia înregistrată la finalul lunii august este un procent care, bun, nu e foarte mic, dar în orice caz se poate mai mult. Adică suntem totuşi în 2025 şi programarea era 2021-2027. E adevărat că vom implementa proiectele până în 2029 pentru că e regula n+2. Ce este mai important este faptul că ritmul de de absorbţie creşte şi că circa 88% din bani sunt acoperiţi de apeluri lansate sau în pregătire.
• Un nou model de finanţare pentru Start-Up Nation
Reporter: Şi pentru că am vorbit de instrumente şi granturi, companiile noi nu prea au cum să acceseze instrumentele financiare. Programul Start-Up Nation va continua din fonduri europene?
Dragoş Pîslaru: Răspunsul la această întrebare se leagă de două lucruri. În primul rând instrumentele financiare au componenta de equity, care înseamnă fonduri de capital de risc, care finanţează şi afacerile emergente. Deci start-up-urile, mai ales cele de tehnologie, se pot finanţa astăzi mai uşor prin zona de fonduri de capital de risc decât din mers clasic la bancă sau alte lucruri. Asta doar ca să menţionez că e tot instrument financiar. Pe partea cealaltă, Start-Up Nation este modelul clasic de apel cu selecţie, cu criterii care de obicei n-au de a face cu planul de afaceri, ci cu ce cifră de afaceri ai, în ce cod CAEN eşti, câţi oameni promiţi că angajezi etc. Care, din punctul meu de vedere, înseamnă o decuplare faţă de calitatea unui plan de afaceri, importanţa unei echipe de management, inovativitatea ideii, modul în care cuplează la priorităţile europene. Şi atunci, vă pot spune că vom trece de la un Start-Up Nation bazat pe granturi cu apeluri la un Start-Up Nation bazat pe instrumente financiare în care în loc să am la dispoziţie 1 miliard, voi avea 3 miliarde euro pentru că dau o intensitate de grant mai mic, dar îi dau imediat, şi de fapt rezolv accesul la finanţare prin dobânda aceea aproape nesemnificativă şi oricum care nivelează practic concurenţa cu firmele europene care se împrumută în euro la nişte dobânzi mult mai mici, concurenţă ce acum este imposibilă mai ales în industriile cu marje de profit mici. Dacă eu pierd 5-6% numai din dobânzi pentru finanţarea afacerii pe care o am, atunci n-am nicio şansă practic să fiu competitiv internaţional. Deci va fi un fel de Start-Up Nation din bani europeni, dar nu pe partea clasică. Ca să fie foarte clar, pentru mine principiul banilor gratis nu este un principiu bun pentru business. Vreau să avem o stimulare care să-mi ia de pe masă toate costurile pe care le avem în România din cauza, să spunem, unei administraţii care uneori lucrează mai puţin eficient sau alte lucruri pe care le am sau să-mi ia tot impactul acesta al taxelor de pe masă. Deci 40% grant este o sumă care poţi să spui că te aduce din nou în competiţie firească cu companiile din vestul Europei.
Reporter: Antreprenorii, cetăţenii şi mass-media au afirmat în nenumărate rânduri că este dificil de urmărit cum sunt alocate, direcţionate şi cheltuite fondurile europene. Ce ne puteţi spune referitor la transparenţa în acest domeniu?
Dragoş Pîslaru: Vă menţionam că pe PNRR la sfârşitul lunii septembrie, început de octombrie vom avea transparenţă totală în ceea ce priveşte proiectele. Le veţi vedea pe toate acolo, pe site-ul MIPE, şi evident vom putea urmări împreună implementarea. Dar pentru că am discutat în acest interviu şi de politica de coeziune, să ştiţi că, chiar dacă nu am o presiune de timp atât de mare, vom face acelaşi lucru şi pe coeziune. Deci vom avea o hartă a proiectelor de coeziune. Sunt, repet, 6400 de proiecte contractate, până acum, număr care este în creştere, şi le vom pune şi pe ele pe hartă cu posibilitatea de sortare, verificare. analiză, astfel încât până la sfârşitul acestui an inclusiv dumneavoastră, cei din mass-media veţi avea ceva fără precedent şi anume o hartă a tuturor proiectelor finanţate din fonduri europene. Dacă le vom însuma, vom ajunge la 20.000 de proiecte, dar vor fi mult mai multe. Din câte ştiu, a mai fost făcut o singură dată acest lucru pe programul regional, pe POR-ul anterior. Dar la această scară, astfel încât să existe transparenţă totală, pe ce se finanţează, unde şi pe ce domenii, n-a mai fost şi vă încurajez ca, după ce le vedeţi, să ne luaţi din nou la întrebări, dacă vi se pare că e ceva ce merită explorat sau evident să ne transmiteţi inclusiv idei de cum am putea analiza acele baze de date care, atenţie, vor fi deschise şi descărcabile. Deci vă veţi putea juca cu ele într-un mod în care până acuma poate doar puteaţi obţine nişte informaţii pe baza legii 544/2001 sau un interviu cu demnitarul. Interviurile sunt binevenite în continuare, dar veţi avea o bază de informaţii la un cu totul alt nivel faţă de cele pe care le aveţi în prezent
Reporter: Un gând de final sau un mesaj?
Dragoş Pîslaru: În primul rând aş vrea să vă mulţumesc pentru invitaţia de a avea această discuţie. Ziarul Bursa este o publicaţie de tradiţie în zona economică şi avem nevoie de astfel de publicaţii care să analizeze, să dezbată şi să comunice despre lucrurile care se întâmplă în economie.
Reporter: Vă mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
