SUPLIMENT FONDURI EUROPENE Fonduri europene 2025: mii de proiecte pentru IMM-uri

Într-o economie europeană tot mai competitivă, în care investiţiile, digitalizarea şi tranziţia verde decid rezilienţa şi viitorul companiilor, România a intrat în 2025 cu o miză dublă: absorbţia integrală a fondurilor disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi lansarea accelerată a cadrului financiar multianual 2021-2027, unde IMM-urile au devenit principalii beneficiari şi motoare ale transformării.

Dinspre PNRR, până la sfârşitul verii România acumulase peste 10,7 miliarde de euro primiţi efectiv de la Comisia Europeană, inclusiv 1,3 miliarde în cadrul cererii de plată numărul trei, sumă care a alimentat continuu schemele pentru digitalizare, eficienţă energetică, tehnologii verzi şi inovare. Obiectivul de a utiliza întreaga alocare de 13,56 miliarde de euro în granturi nerambursabile a menţinut presiunea pe accelerarea implementării şi pe fluidizarea decontărilor, iar IMM-urile au fost plasate în centrul acestei dinamici prin apeluri dedicate şi prin efectele de antrenare generate de reformele din infrastructură şi competenţe. În paralel, renegocierea pachetului de împrumuturi a adus ajustări menite să maximizeze impactul în economie şi să asigure un flux constant de finanţare pentru proiectele private.

Pentru companii, traducerea banilor europeni în rezultate concrete s-a văzut mai ales în două zone strategice: digitalizarea şi tranziţia verde. Prin granturi şi vouchere PNRR, mii de firme au adoptat soluţii ERP, au implementat automatizări, au introdus tehnologii de eficienţă energetică şi au redus costurile prin panouri fotovoltaice şi sisteme inteligente de management al consumului. Multiplicatorul economic a fost vizibil în lanţurile de furnizori locali, de la integratori IT la instalatori şi producători de echipamente, iar proiectele, variind de la câteva sute de mii de euro până la investiţii multi-milion, au consolidat competitivitatea IMM-urilor. Pe final de august 2025, multe contracte semnate în 2023 şi 2024 au ajuns la faza de implementare avansată, cu prime decontări substanţiale, ceea ce a ridicat rata de execuţie şi a confirmat maturizarea portofoliului.

În acelaşi timp, cadrul financiar multianual 2021-2027 a trecut în 2025 în etapa de rulaj accelerat. Ministerul Finanţelor confirma până la sfârşitul lui august intrări de aproximativ 4,45 miliarde euro pentru programele operaţionale, parte din aceste sume fiind direcţionate către liniile de sprijin pentru întreprinderi. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene menţionează că au fost depuse 5.294 proiecte, în valoare totală de aproximativ 28,8 miliarde euro, în cadrul apelurilor lansate, adică se confruntă cu o amplă supracontractare.

Există ghiduri şi apeluri PNRR dedicate digitalizării IMM-urilor, cum ar fi Componenta C9.I.3.M1 „Digitalizarea IMM-urilor - Grant de până la 100.000 euro per întreprindere”. În cadrul acesteia, au fost depuse 7.188 proiecte, dintre care 4.555 proiecte au fost selectate pentru finanţare.

Programul PoCIDIF - Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare - este listat ca program major care susţine domeniile cercetare, inovare, digitalizare, etc.

POR, gestionat la nivel regional, a deschis apeluri pentru competitivitate, digitalizare, infrastructură de afaceri şi tranziţie verde, cu cerere ridicată în regiunile Sud-Est, Centru şi Nord-Vest, acolo unde industriile prelucrătoare şi serviciile tehnologice au nevoie acută de investiţii. POCIDIF, programul pentru creştere inteligentă şi digitalizare, a devenit coloana vertebrală a IMM-urilor inovatoare, prin granturi pentru tehnologii avansate, securitate cibernetică, automatizare şi inteligenţă artificială, dar şi prin instrumente financiare care completează granturile cu împrumuturi şi garanţii accesibile. Complementar, Programul Educaţie şi Ocupare a finanţat capitalul uman prin formare la locul de muncă, cursuri de upskilling digital şi scheme de sprijin pentru angajarea tinerilor şi a persoanelor vulnerabile, toate cu impact direct în consolidarea resursei umane necesare companiilor aflate în tranziţie tehnologică.

Privind strict absorbţia, până la 31 august 2025 România acumulase sume semnificative atât din PNRR, cât şi din programele 2021-2027, dar mai important, banii s-au transformat în mii de proiecte IMM în implementare. Dincolo de cifre, economia reală confirmă schimbarea: integratorii IT livrează soluţii de digitalizare, furnizorii de echipamente instalează sisteme de energie verde, producătorii îşi calibrează fluxurile cu senzori şi analitică, iar angajaţii participă la programe de formare şi certificare care reduc rebuturile şi cresc productivitatea.

Deşi au existat sincope, precum întârzieri la plăţile unor microgranturi PNRR pentru digitalizare semnalate încă în iulie 2025, trendul net pe final de vară este de accelerare a decontărilor şi de stabilizare a fluxurilor de numerar pentru firme. Masa critică de contracte active arată clar că IMM-urile domină segmentele de competitivitate, digitalizare şi inovare din toate programele, iar portofoliul în creştere confirmă că România a depăşit faza de început lent şi a intrat în zona de implementare efectivă.

Următoarea etapă depinde de trei factori-cheie: digitalizarea completă a fluxurilor de verificare şi standardizarea documentelor pentru a reduce timpii de decontare, o mai bună coordonare între apelurile PNRR şi cele din POCIDIF şi POR pentru a crea pachete secvenţiale de finanţare, şi investiţii susţinute în consiliere şi formare pentru antreprenori, pentru ca proiectele să fie eligibile şi sustenabile încă din start. Astfel, fiecare euro absorbit devine nu doar o bifă statistică, ci o investiţie multiplicată care schimbă felul în care companiile româneşti produc, economisesc energie şi concurează pe pieţele internaţionale.

La final de august 2025, absorbţia fondurilor europene pentru IMM-uri nu mai este o promisiune, ci o realitate palpabilă, măsurată în miliarde de euro intraţi în economie, în mii de proiecte implementate şi în zeci de mii de locuri de muncă modernizate. Continuarea acestui trend depinde de calitatea implementării şi de coerenţa cu care statul menţine deschisă şi previzibilă conducta de finanţare, pentru ca România să transforme acest ciclu bugetar într-un avantaj competitiv pe termen lung, cu întreprinderile mici şi mijlocii în rolul central.