Euronews: AIE cere constituirea de rezerve strategice de gaze naturale

Cotaţiile europene de referinţă la gazele naturale au depăşit miercuri dimineaţă pragul de 79 de euro pe megawatt-oră (MWh) pentru contractul front-month de la hub-ul olandez TTF, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, evoluţie pe fondul căreia Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) recomandă guvernelor constituirea unor rezerve strategice, contracte mai flexibile şi o cooperare internaţională consolidată pentru prevenirea unor viitoare deficite, relatează Euronews.

Creşterea preţurilor a fost declanşată de intensificarea conflictului dintre Statele Unite şi Iran, care a amplificat temerile legate de transporturile maritime de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Hormuz, rută maritimă care asigura anterior circa 20% din comerţul mondial de profil şi a cărei blocare efectivă a stopat livrările timp de câteva luni, notează publicaţia. De la începutul anului, cotaţiile contractului TTF au fluctuat între 26,50 şi peste 79 de euro/MWh, pe măsură ce tensiunile geopolitice au adăugat o primă de risc semnificativă în piaţă.

Totodată, mecanismele financiare de stocare au devenit mai puţin atractive pentru traderi: în mod obişnuit, gazele sunt mai ieftine pe parcursul verii decât iarna, oferind companiilor randament la cumpărare, depozitare şi vânzare ulterioară, însă scumpirea pe termen scurt coroborată cu aşteptările de relaxare spre finalul anului a descurajat reumplerea depozitelor în anumite state europene, indică sursa citată. Nivelul de stocare pe continent este neobişnuit de scăzut, însă o criză iminentă este atenuată de datele Oxford Economics, care arată că cererea europeană de consum rămâne cu 15% până la 20% sub nivelul din 2021, ceea ce permite operarea cu rezerve mai mici, deşi dependenţa de importurile de GNL pe timpul iernii creşte considerabil.

Livrările europene sunt afectate şi de reducerea prelungită a capacităţilor din Qatar, după ce atacurile din luna martie au avariat grav două unităţi de procesare de la complexul Ras Laffan, scoţând din funcţiune o capacitate anuală de 17 miliarde de metri cubi (bcm), echivalentul a aproximativ 17% din exporturile anuale ale statului arab conform Institute for Energy Economics and Financial Analysis, reparaţiile urmând să dureze între trei şi cinci ani, precizează datele AIE preluate în material. În cazul unei redresări lente a fluxurilor din Orientul Mijlociu, analiştii băncii Goldman Sachs estimează că preţul TTF pentru scadenţa decembrie 2026 ar putea urca peste 100 de euro/MWh pentru a atrage volume suficiente către Europa, faţă de o prognoză de bază de 50 de euro/MWh.

Scumpirea energiei reactivează presiunile inflaţioniste, rata inflaţiei din zona euro atingând 3,3% în august pe fondul costurilor energetice, iar pieţele financiare anticipează aproape cert o majorare de 0,25 puncte procentuale a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, care ar urma să ridice dobânda la depozite de la 2,25% la 2,5%, informează Euronews. Aceste temeri s-au răsfrânt şi asupra titlurilor de stat, investitorii vânzând obligaţiuni suverane de frica menţinerii dobânzilor ridicate pe termen lung, ceea ce sporeşte randamentele şi costurile guvernelor la refinanţarea datoriilor publice.

În raportul „Gas Reserve Mechanisms and Flexibility Options”, publicat miercuri, AIE transmite autorităţilor guvernamentale să regândească modul de gestionare a deficitelor şi să introducă stocuri strategice de stat alături de instrumente flexibile de achiziţie, în loc să mizeze exclusiv pe ţinte rigide de depozitare comercială şi competiţie deschisă pentru navele de GNL. Agenţia arată că blocul comunitar a pierdut din flexibilitate după renunţarea la gazul rusesc prin conducte şi, deşi a construit o capacitate nouă de import de GNL de peste 50 bcm anual după şocul din 2022-2023, terminalele portuare nu garantează securitatea aprovizionării dacă Europa nu poate licita şi plăti încărcăturile în competiţia internaţională.

Cadrul normativ actual obligă statele membre să îşi asigure un grad de umplere a depozitelor de 90% până la data de 1 noiembrie, permiţând totuşi derogări în condiţii de piaţă nefavorabile. În viziunea AIE, constituirea de rezerve strategice în afara pieţei comerciale, care să fie eliberate strict în situaţii de criză, oferă o plasă de siguranţă esenţială. Italia, Polonia şi Spania deţin deja rezerve naţionale strategice, volumul total de acest tip la nivelul Uniunii Europene fiind de aproximativ 12 bcm în anul 2025, adică 3,5% din consumul anual şi 12% din capacitatea operaţională de depozitare subterană a blocului comunitar.

Recomandările organizaţiei susţin măsurile prevăzute în pachetul AccelerateEU promovat de Comisia Europeană pentru diminuarea expunerii la volatilitatea combustibililor fosili, ambele documente militând pentru achiziţii coordonate, flexibilizarea cotelor de stocare, măsuri de eficienţă energetică şi protecţia companiilor şi a populaţiei. De asemenea, AIE menţionează opţiunea depozitării a 10 până la 15 bcm de gaze în depozitele din Ucraina după finalizarea războiului, alături de mecanisme prin care o ţară poate stoca gaze de urgenţă pe teritoriul alteia, contracte de tip swap, parteneriate comune pentru achiziţia de sloturi suplimentare de GNL, folosirea navelor mai vechi ca spaţii plutitoare de depozitare sau utilizarea unei părţi din gazul de pernă aflat în depozite. Implementarea acestor opţiuni impune însă clarificări privind dreptul de proprietate, costurile de imobilizare a capitalului şi protocoalele de deblocare a stocurilor în caz de urgenţă, conchide Euronews.