Reţele insuficiente şi volatilitatea ridicată a preţurilor - problemele sistemului energetic din ţara noastră

Avem nevoie urgentă de investiţii în producţia de energie, capacităţi de stocare, reţele şi renovarea clădirilor, în condiţiile în care preţul electricităţii rămâne foarte ridicat, iar infrastructura existentă nu poate susţine toate proiectele planificate, au afirmat ieri participanţii la conferinţa dedicată eficienţei energetice organizată de Camera de Comerţ Româno-Germană - AHK România, la care au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor şi ai mediului de afaceri.

Sebastian Metz, general manager al AHK România, a atras atenţia că eficienţa energetică nu beneficiază încă de suficientă atenţie în ţara noastră, deşi creşterea facturilor face necesară intensificarea campaniilor de informare şi pregătirea unui număr mai mare de specialişti. El a avertizat că obiectivele privind renovarea clădirilor nu vor putea fi atinse în lipsa experţilor şi a companiilor cu pregătire tehnică adecvată.

„Putem discuta cu toţii despre cum ar trebui să creştem eficienţa energetică în stocul de clădiri existent, dar, fără disponibilitatea - din punct de vedere al cantităţii şi al calităţii - a experţilor, obiectivul nu va fi atins. Trebuie cu adevărat să ne concentrăm pe crearea disponibilităţii de experţi, de companii şi de specialişti tehnici în România”, a subliniat Sebastian Merz.

Reprezentantul AHK consideră că dezvoltarea sectorului necesită implicarea atât a mediului economic, cât şi a autorităţilor, inclusiv prin scheme de sprijin destinate formării profesionale. „Majoritatea activităţilor care ţin de eficienţa energetică sunt foarte tehnice. Este ceva de care trebuie să avem mai multă grijă, atât din partea sectorului economic, cât şi din partea celui politic, poate prin intermediul unor scheme de sprijin, pentru a crea expertiza de care avem nevoie”, a afirmat acesta.

• Cristian Buşoi: „Stocarea hidro este parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa”

La rândul său, Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a anunţat că România are ca obiectiv instalarea, până la sfârşitul deceniului, a unor capacităţi solare şi eoliene de 10 Gigawaţi (GW). În următoarele săptămâni şi luni, atenţia autorităţilor urmează să se îndrepte către stocarea energiei, în principal în baterii, dar şi către capacităţile hidro de stocare.

„Direcţia este foarte clară: ne îndreptăm către Net Zero, către obiectivele Green Deal. Avem ţinte intermediare pentru 2030, iar un pilon important al acestei transformări a sistemului energetic, a industriei, transportului şi societăţii este eficienţa energetică”, a declarat Buşoi.

Cristian Buşoi a prezentat şi două programe de finanţare pentru eficienţa energetică. Primul, derulat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a cuprins 40 de proiecte pentru investiţii în echipamente, în valoare totală de 64 de milioane de euro, inclusiv cofinanţarea. Ministerul Energiei pregăteşte acum o schemă de 150 de milioane de euro, finanţată din Fondul pentru Modernizare şi destinată întreprinderilor incluse în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii - EU ETS.

În domeniul energiei regenerabile, Ministerul Energiei a derulat prin PNRR un program de peste 200 de milioane de euro, prin care au fost cofinanţate 30 de proiecte. Buşoi a amintit şi schema contractelor pentru diferenţă, cu o valoare de peste trei miliarde de euro pentru următorii 15 ani, care oferă investitorilor în regenerabile garanţia unui preţ de exercitare.

Potrivit secretarului de stat, România a angajat peste 10 miliarde de euro în diferite programe energetice, însă mai are la dispoziţie doar puţin peste două miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare. Ultimele apeluri de proiecte ar trebui lansate cel târziu în 2028, astfel încât investiţiile să poată fi finalizate până în 2030.

„Ne vom concentra în săptămânile şi lunile următoare pe stocare, în principal pe baterii, dar nu numai. Stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile şi anii care urmează”, a precizat Cristian Buşoi.

• Volker Raffel: „România are cel mai mare preţ al electricităţii din toată Europa”

Directorul general al E.ON România, Volker Raffel, care este şi preşedinte al Consiliului Director al AHK România, a susţinut că ţara noastră are, raportat la puterea de cumpărare, cel mai ridicat preţ al electricităţii din Europa, deşi resursele sale îi oferă potenţialul de a ajunge printre ţările cu cele mai mici preţuri din regiune.

„România, deşi are în prezent cel mai bun potenţial să fie ţara cu cel mai mic preţ al energiei, din păcate are cel mai mare preţ al electricităţii din toată Europa”, a afirmat Raffel Volker.

Potrivit acestuia, gospodăriile din România plătesc un preţ total de aproximativ 30 de eurocenţi/kWh, faţă de 38-39 de eurocenţi/kWh în Germania. Diferenţa nominală este însă contrabalansată de puterea de cumpărare mult mai redusă din România.

Volker Raffel a indicat drept priorităţi capacităţile fotovoltaice, stocarea energiei, eficientizarea clădirilor şi creşterea producţiei de electricitate. Energia nucleară poate contribui pe termen lung, dar nu poate soluţiona problemele imediate ale pieţei, a spus şeful E.On România

„Investiţiile corecte înseamnă şi fotovoltaic, şi stocare, şi clădiri, şi mai multă producţie, poate într-o zi în nuclear, dar acesta este un obiectiv pe termen foarte lung. Cel puţin trebuie puse în funcţiune centralele pe gaz aflate în construcţie”, a declarat Volker Raffel.

Acesta a avertizat că reţelele de transport şi distribuţie încep să devină o problemă pentru dezvoltarea economiei, în condiţiile în care infrastructura trebuie să preia simultan noi capacităţi de producţie, sisteme de stocare, centre de date, staţii pentru automobile electrice şi un număr tot mai mare de prosumatori. De aceea, principalele investiţii trebuie făcute în dezvoltarea reţelelor.

În domeniul gazelor naturale, directorul E.ON estimează că România ar putea ajunge să producă de două ori mai mult decât consumul intern după intrarea în exploatare a proiectului Neptun Deep. „Anul viitor, cel mai probabil, Neptun Deep va intra în producţie şi atunci producţia de gaz a României va dubla necesarul local, astfel că ţara va începe să exporte şi, sperăm, să folosească o parte din gaz pentru mai multă activitate economică în România”, a afirmat el.

Raffel a semnalat însă şi dezechilibrul creat de actuala schemă de reglementare. Potrivit acestuia, gazul se tranzacţionează pe piaţa europeană la aproximativ 70 de euro/MWh, în timp ce furnizorii îl livrează consumatorilor casnici din România la 24 de euro/MWh. Schema actuală este programată să expire în martie 2027.

• Primăriile - nevoite să digitalizeze planurile urbanistice generale

La rândul său, Maria Orsolya Kover, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a arătat că limitele reţelelor au obligat România să reducă substanţial ţinta privind infrastructura pentru mobilitatea electrică. Obiectivul stabilit prin PNRR a coborât de la aproximativ 16.000 la numai 5.000 de puncte de încărcare.

„Există o discrepanţă uriaşă între ceea ce dorim să facem şi ceea ce putem face”, a declarat reprezentanta Ministerului Dezvoltării.

Aceasta a anunţat că noua directivă europeană privind eficienţa energetică a fost tradusă şi transpusă la nivel tehnic, dar actele normative necesare trebuie aprobate. Ministerul lucrează, de asemenea, la noul Cod al Urbanismului şi al Construcţiilor, care ar urma să aducă schimbări majore şi o digitalizare extinsă a procedurilor.

Câteva sute de planuri urbanistice generale au primit deja finanţare pentru digitalizare. Un modul informatic, programat să fie finalizat până la sfârşitul anului 2027, ar urma să le permită autorităţilor locale să emită digital certificatele de urbanism, avizele şi autorizaţiile de construire.

Ministerul dezvoltă şi Registrul Naţional al Clădirilor, care ar trebui să devină baza unică de date oficiale referitoare la imobilele din România. Autorităţile locale vor avea la dispoziţie şapte ani pentru digitalizarea planurilor urbanistice generale, iar cele care nu vor respecta termenul nu vor mai putea solicita finanţări.

Kover a recunoscut că România nu dispune în prezent de date suficient de precise pentru fundamentarea programelor de renovare energetică. Estimările realizate în colaborare cu Banca Mondială indică necesitatea renovării a aproximativ 50 de milioane de metri pătraţi de clădiri, ceea ce ar presupune investiţii de circa 22 de miliarde de euro până în 2035 sau, cel târziu, până în 2050.

„Acest lucru este imposibil. Noi am renovat doar aproximativ cinci milioane de metri pătraţi prin finanţarea PNRR şi am primit pentru aceasta 2,2 miliarde de euro”, a declarat secretarul de stat. Potrivit acesteia, intervalul realist în care România poate acţiona este cuprins între două şi cinci miliarde de euro.

Oficialul a subliniat că statul nu poate finanţa singur întregul proces şi are nevoie de implicarea companiilor şi de parteneriate public-private: „Avem nevoie ca sectorul privat să iniţieze parteneriate public-private şi să existe stimulente pe piaţă pentru acest tip de lucrări, deoarece ideea ca doar Guvernul României să facă toate clădirile eficiente energetic este imposibilă”, a avertizat Kover.

Mesajul comun al participanţilor la conferinţa AHK România a fost că ţintele energetice şi climatice nu pot fi atinse numai prin stabilirea unor obiective ambiţioase. România are nevoie simultan de specialişti, finanţare publică şi privată, capacităţi noi de producţie şi stocare, precum şi de extinderea accelerată a reţelelor, care reprezintă deja una dintre principalele limite ale tranziţiei energetice.