TradeVille: August - o lună a divergenţelor pe pieţe

Pieţele dezvoltate au avansat solid, în august, susţinute de un sezon de raportări excepţional şi de entuziasmul pentru inteligenţa artificială, în timp ce inflaţia persistentă şi randamentele obligaţionare în urcare au ţinut băncile centrale într-un ton restrictiv. Discursul preşedintelui Fed, Kevin Warsh, de la Jackson Hole a răsturnat aşteptările de politică monetară în ultimele zile ale lunii şi a declanşat corecţii pe aur, argint şi criptomonede. Aurul a înregistrat, totuşi, cel mai bun avans lunar din ianuarie, iar Bitcoin - cea mai bună lună din noiembrie 2024. La polul opus, Bursa de Valori Bucureşti a întrerupt brusc raliul din prima parte a anului, cu cea mai slabă lună august din 2015 încoace, pe fondul pierderii unor fonduri PNRR, al incertitudinii politice interne şi al unui sezon de raportări mixt.

• SUA - Warsh redeschide discuţia despre majorări de dobândă

Principalii indici bursieri americani au încheiat luna august pe plus: S&P 500 +2,62% (7.686,14 puncte), Nasdaq Composite +3,93% (26.370,89 puncte) şi Dow Jones +1,34% (53.185,90 puncte), a cincea lună consecutivă de creştere pentru indicele blue-chip. Nasdaq-100 a avansat cu 4.2%, cea mai bună performanţă pentru o lună august din 2021 încoace, după două luni consecutive de scădere. De la începutul anului, Nasdaq este în creştere cu 13,46%, S&P 500 cu 12,28%, iar Dow Jones - cu 10,66%.

La nivel sectorial, energia a condus creşterile cu 7% şi şi-a extins avansul de la începutul anului la 44,2%, aproape dublu faţă de orice alt sector din S&P 500. Au mai închis pe plus sectorul financiar, tehnologia, sănătatea, materialele, serviciile de comunicaţii şi consumul discreţionar, în timp ce utilităţile, industria, imobiliarele şi bunurile de consum de bază au pierdut teren. Indicele volatilităţii VIX a coborât la 14,13 pe 28 august, cel mai redus nivel al anului 2026.

La nivelul celui de+al doilea trimestru, conform FactSet, cu 97% dintre companiile din S&P 500 care şi-au publicat rezultatele, 86% au raportat un profit pe acţiune peste aşteptări, iar 77% au depăşit estimările de venituri. Rata de creştere a profiturilor pentru trimestrul al doilea a fost de 52%, cel mai ridicat nivel din trimestrul al doilea 2021 şi până acum. Toate cele 11 sectoare au raportat creşteri de venituri, iar energia, tehnologia şi serviciile de comunicaţii au livrat avansuri de două cifre.

• Datele macro

- Inflaţia: CPI a urcat cu 0,1% în iulie şi cu 3,4% de la an la an, cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie. Preţurile energiei au crescut cu 14,7% an/an, în timp ce inflaţia de bază a fost de 2,5%. Indicele PCE, preferat de Fed, a avansat cu 3,7% an/an (3,3%, excluzând alimentele şi energia).

- Piaţa muncii: Economia americană a pierdut 23.000 de locuri de muncă în iulie, după un plus revizuit de 20.000 în iunie. Revizuirile pentru mai şi iunie au tăiat, cumulat, 103.000 de locuri de muncă. Rata şomajului a coborât cu 0,1 puncte procentuale, la 4,1%, iar salariile orare au crescut cu 3,2% an/an - sub inflaţie.

- Creşterea economică: PIB-ul a avansat cu 1,5% anualizat în trimestrul al doilea, în încetinire faţă de 2,1% în primul trimestru. Consumul privat a accelerat de la 0,5% la 3,4%, în timp ce investiţiile private (de la 7,9% la 2,7%) şi exporturile (de la 10,9% la 4,5%) au frânat.

- Preţuri de producţie şi consum: PPI a stagnat, în iulie, dar rămâne la 4,7% de la an la an. Încrederea consumatorilor a scăzut uşor la 89,4 puncte, de la 90,2 în iulie. Deficitul bugetar federal a fost de 432 miliarde dolari, în iulie.

• Jackson Hole - schimbare de ton

FOMC nu s-a reunit în august. În schimb, simpozionul de la Jackson Hole (27-29 august) a fost evenimentul lunii. În discursul din 28 august, la 100 de zile de mandat, Kevin Warsh a livrat un mesaj vizibil mai restrictiv decât la conferinţa de presă din iulie: a reafirmat angajamentul faţă de ţinta de inflaţie PCE de 2%, a descris condiţiile financiare ca nefiind restrictive şi a transmis că datele bune de inflaţie din vară nu indică o îmbunătăţire semnificativă a tendinţei de fond. Warsh a evitat orice formă de forward guidance, subliniind că ratele pe termen scurt rămân principalul instrument al băncii centrale.

Reacţia pieţelor a fost promptă: randamentul titlurilor la 2 ani a urcat cu aproape opt puncte de bază, la 4,31%, iar probabilitatea unei majorări de 25 puncte de bază în şedinţa din 15-16 septembrie a sărit de la circa 36% înainte de discurs la 60-64% la finalul lunii, conform CME FedWatch. Randamentul la zece ani a încheiat luna august la 4,75%, iar cel la 30 de ani a depăşit 5,2%, pentru prima dată din 2007.

Un element separat, dar cu impact major asupra pieţelor, a fost anunţul Trezoreriei americane din 19 august privind cel puţin dublarea răscumpărărilor de titluri de stat cu maturităţi între 10 şi 30 de ani, o încercare de a tempera creşterea randamentelor la capătul lung al curbei. Măsura a slăbit dolarul cu circa 1% în câteva şedinţe şi a alimentat raliul aurului şi al activelor de risc din a doua jumătate a lunii.

• Europa - şocul energetic aduce a doua majorare BCE

Indicele paneuropean STOXX 600 a încheiat luna august în creştere cu circa 0,9%, în jurul a 656 de puncte, a cincea lună consecutivă de avans, susţinut de un sezon de raportări puternic şi de apetitul pentru tema AI. Evoluţia a fost însă neuniformă: FTSE 100 a pierdut 0,4%, în timp ce indicii din zona euro au atins maxime istorice la jumătatea lunii, înainte de a se corecta. Pe 11 august, EURO STOXX 50 a închis la peste 6,560 de puncte, un record absolut şi un avans de circa 13% de la începutul anului, DAX a depăşit pentru prima dată 26,450 de puncte, iar CAC 40 s-a apropiat de vârful istoric, în jurul a 8,740 de puncte.

Companiile europene au livrat cea mai bună creştere a profiturilor din ultimii patru ani, de circa 17%, iar estimările analiştilor pentru creşterea profiturilor din T2 la nivelul STOXX 600 au fost majorate spre 21%, de la 12.5% în mai. Aproximativ 75% dintre componentele indicelui se tranzacţionau peste media mobilă de 200 de zile, aproape de maximul ultimului deceniu.

• Inflaţia şi BCE

Inflaţia din zona euro a accelerat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie, conform estimării flash Eurostat publicate pe 1 septembrie - cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ trei ani şi a şasea lună consecutivă peste ţinta de 2%. Motorul a fost aproape exclusiv energia, cu o inflaţie de 14,3%, în urcare de la 10,3%, pe fondul continuării conflictului din Orientul Mijlociu.

- Presiunile de fond rămân însă temperate: inflaţia de bază a coborât la 2,4%, de la 2,5%, iar inflaţia serviciilor - cea mai mare componentă a coşului - a încetinit la 3%, de la 3,3%. Absenţa efectelor de runda a doua este argumentul principal al celor care mizează pe o pauză după septembrie.

- BCE nu a avut şedinţă de politică monetară în august. Pieţele au închis însă luna cu o majorare de 25 puncte de bază practic complet inclusă în preţuri pentru şedinţa din 10 septembrie, care ar duce rata la facilitatea de depozit la 2.50% - a doua majorare din 2026, după cea din iunie.

- Pieţele monetare anticipează încă două majorări în următoarele 12 luni, pe premisa că preţurile ridicate la energie se vor propaga treptat în restul economiei. O parte dintre economişti consideră însă că BCE va face pauză după septembrie, la ceea ce este perceput drept limita superioară a intervalului neutru.

• Marea Britanie

Banca Angliei nu s-a reunit în august, rata de politică monetară rămânând la 3,75%; următoarea decizie este programată pe 17 septembrie. Datele publicate pe 19 august au arătat că inflaţia din UK a urcat la 2,9% în iulie, de la 2,6% în iunie - prima creştere din martie încoace şi un maxim al ultimelor patru luni. Principala contribuţie a venit din locuinţe şi servicii asociate (4,1%, faţă de 2,7% în iunie), pe fondul majorării cu 13% a plafonului Ofgem la energie: preţurile la gaz au urcat cu 14,7%, cel mai mult din octombrie 2022, iar cele la electricitate cu 3,6%. Inflaţia de bază a rămas la 2,6%, iar cea a serviciilor a încetinit la 3,4%, de la 3,6%.

Proiecţia centrală a Băncii Angliei, publicată pe 30 iulie, indica un vârf al inflaţiei în jurul a 3,2% în trimestrul al patrulea 2026, cu riscuri înclinate în sus. Noul prim-ministru, Andy Burnham, a anunţat eliminarea TVA de 5% la energia electrică pentru gospodării începând din octombrie, însă măsura nu va compensa integral majorarea aşteptată a plafonului de preţ la iarnă.

• Asia

După corecţia brutală din iulie, pieţele asiatice au avut o lună august de recuperare, cu excepţia Hong Kong-ului. Revenirea a fost condusă de acţiunile producătorilor de cipuri de memorie din Coreea de Sud şi Japonia, susţinute de anunţuri majore de returnare de capital către acţionari.

- Nikkei 225 a încheiat luna la 66.311,93 puncte, în creştere cu circa 3% faţă de finalul lunii iulie (64.362,02 puncte), recuperând o parte din pierderea de 8,67% din iulie. Topix a închis la 4.156,29 puncte.

- KOSPI a revenit cu circa 3,4%, la 6.820,02 puncte. Şedinţa de 20 august a fost emblematică: indicele a urcat cu 5,89%, cu Samsung Electronics +9,49% şi SK Hynix aproape +13%, după ce SK Hynix a anunţat un program de răscumpărare de 40 trilioane KRW (circa 29 miliarde dolari), iar Samsung pregătea un pachet de returnare către acţionari de până la 110 trilioane KRW (circa 79 miliarde dolari).

- Hang Seng a fost excepţia negativă, coborând cu circa 1,2%, la 25.566,99 puncte, după două luni consecutive de creştere. CSI 300 a închis la 4,625.09 puncte, iar Shanghai Composite a avansat cu 4,6% pe ansamblul lunii.

- Japonia

Banca Japoniei a menţinut rata de politică monetară la 1% în şedinţa din 30-31 iulie, cu 8 voturi la 1 (Hajime Takata a propus 1.25%), şi nu a avut şedinţă în august. Inflaţia de bază a accelerat însă la 1,8% an/an în iulie, iar PMI-ul flash din august a semnalat presiuni pe preţuri aproape de maxime istorice, în condiţiile continuării expansiunii activităţii. Pieţele au început să evalueze o majorare de dobândă încă din şedinţa de politică monetară din septembrie.

- China

Activitatea economică a dat semne de ameliorare, dar a rămas sub pragul de expansiune. PMI-ul manufacturier oficial a urcat la 49,8 în august, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din iulie, cu indicele producţiei la 50,4 şi cel al comenzilor noi la 50,6 - ambele revenite în teritoriu de expansiune. PMI-ul non-manufacturier a stagnat la 49, iar indicele compozit a urcat la 49,5. Indicatorul privat RatingDog pentru industria prelucrătoare a crescut la 51,5, de la minimul de patru luni de 50,9 din iulie, comenzile noi avansând pentru a cincisprezecea lună consecutivă - cea mai lungă serie din 2018 încoace.

• Aurul - cea mai bună lună din ianuarie, retezată de Warsh

Aurul a închis luna august în jurul valorii de 4.431 dolari/uncie, în creştere cu circa 9,6% - cel mai bun avans lunar din ianuarie încoace. Traiectoria a fost însă în două trepte foarte diferite.

- Metalul a pornit luna de la circa 4.045 dolari/uncie şi a urcat aproape neîntrerupt, alimentat de un dolar mai slab, de îngrijorările privind datoria publică americană şi, mai ales, de anunţul Trezoreriei SUA privind dublarea răscumpărărilor de titluri lungi. Pe 27-28 august, cotaţia spot a atins circa 4.600-4.650 dolari/uncie, cel mai ridicat nivel din mai, iar avansul lunar depăşea 13-14% - suficient cât să fie pe traiectoria celei mai bune luni din 1999.

- Discursul lui Warsh de la Jackson Hole a inversat tendinţa. În şedinţa de 28 august, aurul a pierdut aproape 3%, iar argintul circa 4%, pe fondul creşterii randamentelor reale şi al întăririi dolarului. Corecţia a continuat pe 31 august, când aurul a coborât cu încă 0,5%, la un minim al ultimelor două săptămâni.

- Chiar şi după recuperarea din august, aurul rămâne cu aproximativ 21% sub maximul istoric de circa 5.595 dolari/uncie atins pe 28 ianuarie 2026. Argintul a încheiat luna în jurul a 66-67 dolari/uncie, iar raportul aur/argint s-a comprimat la circa 66, semn că cererea industrială şi investiţională pentru metalul alb absoarbe oferta mai rapid decât presiunile macro pot împinge preţurile în jos.

Pe partea de cerere structurală, raportul Gold Demand Trends al World Gold Council pentru T2 2026 a confirmat că băncile centrale au cumpărat un volum record pentru un al doilea trimestru, 288,9 tone, chiar în condiţiile în care preţul a scăzut cu circa 16% pe parcursul trimestrului. Polonia a condus achiziţiile cu 51 de tone (82 de tone în S1, rezerve de 632 de tone, ţinta 700 de tone), urmată de Banca Populară a Chinei cu 33 de tone - a 21-a lună consecutivă de cumpărări. Achiziţiile nete din prima jumătate a anului au totalizat 345 de tone. În paralel, fondurile ETF pe aur au început să îşi inverseze fluxurile în august, SPDR Gold Trust atrăgând circa 637 milioane dolari într-o singură zi, pe 7 august.

• Petrol - preţuri ridicate într-un interval îngust

August a fost o lună cu preţuri mari, dar relativ stabile. Brent a încheiat luna în jurul valorii de 93 dolari/baril, în creştere cu circa 3% faţă de finalul lunii iulie (aproximativ 90 dolari), în timp ce WTI a închis la 86,18 dolari/baril, în urcare cu 2%. Cotaţiile au oscilat în mare parte între 85 şi 95 dolari/baril, cu un vârf în jurul a 95,40 dolari, în 20 august.

- Factorul dominant a rămas restricţionarea severă a tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz, la care s-au adăugat cererea sezonieră ridicată din SUA şi stocurile interne reduse de combustibili. Preţul mediu al benzinei la pompă în SUA era de 4,085 dolari/galon pe 24 august, cu 0,938 dolari peste nivelul de acum un an.

- Pe 30 august, forţele americane au lovit două rampe de lansare de rachete iraniene pe insula Larak, în Strâmtoarea Hormuz - prima escaladare recunoscută public de la finalul lunii iulie. Teheranul a răspuns cu atacuri asupra unor baze americane din Iordania. Petrolul şi randamentele obligaţionare au urcat, iar bursele europene şi americane au închis în scădere în ultima şedinţă a lunii.

- OPEC+ a aprobat pe 2 august o majorare de 188.000 barili pe zi pentru septembrie, a patra lună consecutivă cu acelaşi ritm, care completează retragerea integrală a tăierii voluntare de 1,65 milioane barili pe zi convenite în 2023. Sursele grupului indică o pauză pentru restul anului 2026, cu circa 2 milioane barili pe zi de reduceri din 2022 rămase în vigoare până la stabilirea noilor cote pentru 2027.

Raportul lunar al Agenţiei Internaţionale a Energiei din august a revizuit în jos perspectiva cererii: consumul global de petrol este estimat să scadă cu 1.6 milioane barili pe zi în 2026, cu 510,000 barili pe zi mai mult decât în estimarea precedentă. Oferta globală a urcat cu 2,4 milioane barili pe zi în iulie, la 101,5 milioane barili pe zi, dar rămâne cu 6,3 milioane barili pe zi sub nivelul de acum un an, cu 8,3 milioane barili pe zi de producţie din Golf încă blocată. AIE anticipează o revenire a cererii la o creştere de 2,4 milioane barili pe zi în 2027.

Administraţia americană pentru energie (EIA), în raportul STEO din 11 august, a majorat estimările privind producţia blocată din Orientul Mijlociu şi prognozează un preţ mediu Brent de circa 85 dolari/baril în trimestrul al teilea 2026, urmat de o scădere graduală spre o medie de 69 dolari/baril în 2027, pe măsură ce producţia revine aproape de nivelurile de dinainte de conflict la începutul lui 2027. EIA se aşteaptă ca stocurile comerciale de ţiţei ale SUA să rămână sub minimul ultimilor cinci ani până la finalul lui 2026.

• Bitcoin - cea mai bună lună din noiembrie 2024

Bitcoin a încheiat luna august cu un avans de circa 25%, cea mai bună performanţă lunară din noiembrie 2024 (+37.29%), conform CoinGlass. Moneda a pornit luna în jurul a 63.000-64.000 dolari şi a urcat până peste 81.000 dolari pe 25-26 august, înainte de a corecta spre 77.000-79.000 dolari la finalul lunii.

- Catalizatorii au fost anunţul Trezoreriei SUA privind răscumpărările de obligaţiuni, summitul cripto de la Casa Albă şi un val masiv de lichidări de poziţii short. Pe 25 august, Bitcoin a depăşit 80.000 dolari pentru prima dată din mai, iar pe 28 august a deschis la 80.261,86 dolari, cel mai ridicat preţ de deschidere din 15 mai.

- Discursul lui Warsh a întrerupt raliul: Bitcoin a pierdut 3,01% pe 28 august, la 77,838 dolari, cu circa 488 milioane dolari de poziţii cripto lichidate, şi încă 3,3% pe 29 august, la 77.678 dolari.

Fluxurile instituţionale au fost povestea lunii. Fondurile ETF pe Bitcoin din SUA au atras intrări nete de 3,52 miliarde dolari în august, cel mai bun rezultat lunar din 2026 şi un salt spectaculos faţă de doar 172 milioane dolari în iulie, conform SoSoValue.

- Fondurile au înregistrat intrări nete în 16 din cele 21 de şedinţe, inclusiv nouă sesiuni consecutive între 17 şi 27 august.

- Activele nete au urcat la 99,61 miliarde dolari la finalul lunii august, de la 76.29 miliarde dolari la finalul lunii iulie, o creştere de circa 31%. Volumul lunar de tranzacţionare a crescut cu aproape 49%, la 58,63 miliarde dolari.

- Intrările din august au redus ieşirile nete cumulate de la începutul anului cu aproximativ două treimi, de la 5,29 miliarde dolari la 1,77 miliarde dolari.

- ETF-urile pe Ether au trecut pe plus de la începutul anului, cu intrări nete de 732 milioane dolari, după ce încheiaseră luna iulie cu un minus de circa 1,12 miliarde dolari. ETF-urile pe XRP au ajuns la 502 milioane dolari intrări nete de la începutul anului.

Momentumul nu s-a transferat însă în septembrie: pe 1 septembrie, fondurile pe Bitcoin au consemnat ieşiri nete de 236,46 milioane dolari, cea mai mare retragere zilnică de la 31 iulie, iar Bitcoin a coborât sub 77.000 dolari. Moneda rămâne cu circa 38% sub maximul istoric de aproximativ 126.000 dolari atins în octombrie 2025.

• BVB - cea mai slabă lună august din 2015 încoace

După o primă parte de an excepţională, Bursa de Valori Bucureşti a întrerupt brusc raliul în ultimele şedinţe ale lunii august. Indicele BET a pierdut 6,7% în august, încheind luna la 33.743,73 puncte. Este cel mai slab august din 2015 încoace, a treia cea mai mare scădere înregistrată de indice într-o lună august din 2010 (după -10% în 2011 şi -8% în 2015) şi cel mai prost rezultat lunar din septembrie 2022, când BET pierduse 12%. În pofida corecţiei, indicele rămâne în creştere cu circa 38% de la începutul anului.

- Anatomia corecţiei

- BET a înregistrat cinci şedinţe consecutive de scădere la finalul lunii, în care a pierdut circa 2.700 de puncte, toate componentele indicelui închizând pe minus în ultima săptămână. Singurele acţiuni pe plus în acest interval au fost Aquila şi Cris-Tim.

- Şedinţa de 31 august a fost cea mai dificilă din ultimii doi ani: BET a coborât cu 3,61%, iar capitalizarea companiilor de pe piaţa principală s-a redus cu circa 20,2 miliarde lei într-o singură zi, de la aproximativ 718 miliarde lei la 697 miliarde lei. Valoarea tranzacţiilor a urcat la circa 206-260 milioane lei, faţă de 82,3 milioane lei în şedinţa precedentă, iar numărul tranzacţiilor a crescut de la 13.598 la 25.832.

- Cele mai mari scăderi din ultima săptămână a lunii au fost consemnate de Transelectrica (-20,5%), Romgaz (-15,8%), BRD - Groupe Societe Generale (-9,6%), Premier Energy (-9,5%) şi Electrica (-7,9%). Doar în şedinţa de 31 august, Romgaz a pierdut 10,45%, Transelectrica 8.90%, iar Rompetrol Rafinare 15% (aproape 28% în două şedinţe). Indicele BET-NG, al companiilor din energie şi utilităţi, a scăzut cu 3,98% în ultima zi a lunii.

- Corecţia a fost specific pentru piaţa românească. În aceeaşi zi, STOXX 600 a urcat cu 0,60%, CAC 40 cu 1,17%, IBEX 35 cu 0,97%, DAX cu 0,86%, iar S&P 500 cu 0,40%.

- Cauzele

Data de 31 august a reprezentat termenul-limită pentru mai multe jaloane PNRR. Eşecul negocierilor privind legea salarizării unitare a făcut ca România să piardă definitiv până la 770 milioane euro din granturi europene (circa 0,2% din PIB-ul din 2025). Agenţia de rating Moody's a publicat un comentariu în care avertizează că problema depăşeşte jalonul ratat: blocajul ridică semne de întrebare privind capacitatea statului de a controla structural cheltuielile de personal - peste 20% din totalul cheltuielilor publice - şi poate majora costul de finanţare al României.

- La aceasta s-a adăugat instabilitatea politică: guvernul condus de Ilie Bolojan funcţionează cu atribuţii limitate de aproape patru luni, după moţiunea de cenzură din 5 mai, iar negocierile pentru formarea unui nou executiv erau în curs la finalul lunii.

- Indicele de sentiment economic al României a coborât la 92,6 puncte, sub media europeană de 98.2.

- Un sezon de raportări mixt pentru o parte dintre companiile listate a declanşat un val de marcări de profit, după un avans de 32,9% al BET-XT în primele şase luni. Înaintea corecţiei, Electrica acumulase un randament de circa 95,8% de la începutul anului, Romgaz 92,2%, Transelectrica 50,7%, Hidroelectrica 49,8%, Transgaz 42,3%, iar Nuclearelectrica 20,2%.

- Investitorii se tem şi de o eventuală direcţionare a unei părţi mai mari din profiturile companiilor de stat către buget, prin dividende speciale sau rate de distribuţie majorate. Statul deţine circa 70% din Romgaz, 80% din Hidroelectrica, 82,5% din Nuclearelectrica, 58,7% din Transelectrica şi 58,5% din Transgaz.

Piaţa a recuperat parţial imediat: pe 1 septembrie BET a crescut cu 1,03%, punând capăt seriei de cinci scăderi, iar pe 2 septembrie indicele deschidea în urcare cu 1.45%, susţinut de Transelectrica (+6,9%), Romgaz (+3,8%) şi Aquila (+2,9%).

• Politica monetară şi macro intern

- În şedinţa din 10 august, BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an - nivel neschimbat din august 2024 - alături de rata Lombard la 7,50%, rata la facilitatea de depozit la 5,50% şi nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii. Următoarea şedinţă de politică monetară este programată pe 8 octombrie.

- Rata anuală a inflaţiei a coborât la 8,16% în iulie, de la 10.42% în iunie - prima scădere semnificativă din ultimele douăsprezece luni şi un minim al ultimului an. Serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar cele alimentare cu 5,03%. Rata medie pe ultimele 12 luni a fost de 9,8%.

- În Raportul asupra inflaţiei prezentat pe 13 august, BNR a revizuit în sus prognoza pentru finalul lui 2026, la 6,1% (a doua revizuire în creştere, după 3,9% şi 5,5%), şi estimează 3,4% la finalul lui 2027 şi 2.8% la finalul T2 2028.

- PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 faţă de trimestrul anterior şi a scăzut cu 0,4% faţă de trimestruil secund din 2025 pe seria brută (-2% pe serie ajustată sezonier). În semestrul I, PIB-ul a fost cu 0,8% sub nivelul din semestrul întâi 2025 pe seria brută.

- Pe 7 august, Moody's a confirmat ratingul suveran al României la Baa3, cu perspectiva negativă, evitând retrogradarea în categoria speculativă. Anterior, pe 31 iulie, Fitch menţinuse ratingul la BBB-, tot cu perspectiva negativă.

• Fidelis şi sezonul de raportări

În perioada 7-14 august s-a derulat a opta ediţie Fidelis din acest an, prin care Ministerul Finanţelor a atras 1,3 miliarde lei (423,6 milioane lei pentru emisiunile în lei şi 168 milioane euro pentru cele în euro), cu 15.063 de ordine de subscriere. Este cel mai bun rezultat al anului şi aproape dublu faţă de ediţia din iunie (126 milioane euro în iulie, 180 milioane euro în iunie), revenirea fiind pusă pe seama depăşirii incertitudinii legate de evaluarea Moody's. Circa 68% din subscrieri au mers către emisiunile în euro, cea mai căutată fiind cea cu scadenţa în 2036 şi dobânda de 6,30% (115,81 milioane euro). TradeVille a făcut parte din sindicatul de intermediere, alături de BT Capital Partners (Lead Manager), BCR, BRD şi UniCredit Bank.

Sezonul de raportări semestriale a fost concentrat în a doua săptămână a lunii, cu opt dintre cele 20 de companii din BET publicând rezultatele în intervalul 10-14 august. Principalele rezultate:

- Hidroelectrica şi-a majorat profitul net cu 62% în S1 2026, pe fondul revenirii producţiei şi al creşterii activităţii de furnizare, bătând aşteptările în T2. Conducerea a avertizat însă asupra unor condiţii hidrologice severe după prăbuşirea debitului Dunării în iulie.

- Digi Communications a depăşit 1,2 miliarde euro venituri în S1, cu EBITDA ajustată în creştere cu 19%.

- Fondul Proprietatea a raportat un profit de 324,6 milioane lei în S1 2026 şi o creştere de 14% a VAN pe acţiune.

- Electrica a înregistrat un profit net de 148 milioane lei în trimestrul al doilea, în scădere cu 35%, pe fondul dispariţiei subvenţiilor, al costurilor operaţionale mai mari şi al deprecierii leului faţă de euro.

- Premier Energy a raportat un profit net de 7 milioane euro în trimestrul secund, în scădere cu 79%, afectat de deviaţiile tarifare din Republica Moldova.

- Transport Trade Services a revenit pe profit în cel de+al doilea trimestru, cu un câştig net de 2,4 milioane lei, marja EBITDA de 18,5% şi volume record de mărfuri chimice.

- TeraPlast şi-a crescut veniturile cu 4%, dar a încheiat semestrul cu o pierdere de 4 milioane lei.

Analiştii BT Capital Partners estimează că Electroalfa ar putea intra în indicele BET la următoarea revizuire, cel mai probabil în locul Sphera Franchise Group.

• Evenimente cheie - septembrie 2026

- 4 septembrie: închiderea ediţiei Tezaur august-septembrie (dobânzi de 6,20% la 1 an, 6,75% la 3 ani şi 7,15% la 5 ani, neimpozabile).

- 6 septembrie: reuniunea lunară a celor şapte membri OPEC+ (decizia privind producţia din octombrie).

- 8 septembrie: ex-data pentru dividendul special Hidroelectrica de 1 miliard lei (2,223197 lei brut pe acţiune), cu plata până pe 30 septembrie.

- 9 septembrie: publicarea raportului Short-Term Energy Outlook al EIA.

- 10 septembrie: şedinţa de politică monetară a Băncii Centrale Europene - pieţele anticipează o majorare de 25 puncte de bază, la 2,50%, însoţită de noile proiecţii macroeconomice.

- 11 septembrie: Ziua Investitorului organizată de One United Properties.

- 15-16 septembrie: şedinţa de politică monetară a Federal Reserve - prima decizie testată după Jackson Hole; datele de inflaţie publicate cu câteva zile înainte vor fi determinante.

- 17 septembrie: şedinţa de politică monetară a Băncii Angliei.

- Mijlocul lunii septembrie: şedinţa de politică monetară a Băncii Japoniei, cu aşteptări de majorare a dobânzii peste 1%.

- Septembrie: revizuirea periodică a indicilor BVB şi continuarea negocierilor pentru formarea unui nou guvern în România.