Primul pachet fiscal, cadoul lui Bolojan

Mijlocul verii calendaristice a reprezentat un moment de cotitură pentru ţara noastră, marcată de un climat economic, financiar şi politic tensionat, care a dus la primele decizii ferme ale Guvernului Bolojan în direcţia stabilizării finanţelor publice şi a economiei naţionale. Pornind de la un context critic - cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de peste 9,3% din PIB în 2024 şi cu un minus de 3,68% (69,8 miliarde lei) din PIB după primele şase luni din 2025, costuri de împrumut în creştere şi ameninţarea pierderii fondurilor europene - Guvernul Bolojan a pus pe masă un prim pachet fiscal-bugetar dur, dar prezentat drept esenţial pentru evitarea prăbuşirii economice. Măsurile, adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament, în 7 iulie, şi confirmate ulterior de Curtea Constituţională, includ creşterea cotei standard de TVA la 21%, introducerea unei cote reduse unice de 11% pentru alimente de bază şi alte produse esenţiale, majorarea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi, taxarea suplimentară a dividendelor şi a profiturilor mari, precum şi introducerea CASS pentru pensiile ce depăşesc 3.000 de lei. Se adaugă îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2026, limitarea angajărilor şi reducerea cheltuielilor nejustificate, dar şi o reorganizare a sistemului de burse şcolare pentru a deveni meritocratic şi sustenabil. Guvernul a fixat ţinte clare: reducerea deficitului, recâştigarea încrederii investitorilor, menţinerea ratingului de ţară şi continuarea absorbţiei de fonduri europene. Primele semnale pozitive nu au întârziat să apară: dobânzile la împrumuturile pe pieţele internaţionale au scăzut, ECOFIN a fost de acord cu noul pachet fiscal, în timp ce agenţiile Standard&Poors şi Moody's ne-au menţinut ratingul de ţară, ceea ce este considerat un semnal pozitiv în privinţa ratingului ce ne va fi acordat de agenţia Fitch în 15 august.

Citeşte Luna iulie în cifre

În paralel, tot în cursul lunii trecute, Executivul a pregătit un al doilea pachet de reforme, vizând pensiile speciale, restructurarea companiilor de stat şi reducerea aparatului bugetar, combaterea evaziunii şi urgentarea proiectelor cu finanţare europeană.

Toate aceste măsuri, care au venit şi după reliberalizarea de la 1 iulie a pieţei de energie electrică, au fost criticate dur de opoziţia politică, care a depus o moţiune de cenzură, moţiune ce nu a întrunit în 14 iulie numărul de voturi necesare pentru adoptare, fiind respinsă. În urma acestui demers politic eşuat, opoziţia a atacat primul pachet de măsuri fiscale la Curtea Constituţională, dar CCR a respins în 22 iulie contestaţia ca neîntemeiată şi în 25 iulie noua lege a fost promulgată de preşedintele Nicuşor Dan, iar măsurile au intrat în vigoare.

Măsurile de reformare a sistemului public şi măsurile fiscale au stârnit nemulţumirea funcţionarilor publici, dar şi a angajaţilor din Educaţie şi Sănătate, care, pe tot parcursul lunii trecute, au protestat în faţa Palatului Victoria şi a ministerelor de resort.

În plan economic, guvernul a continuat aprobarea de proiecte strategice - de la retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă, până la investiţii în infrastructura rutieră şi implementarea unui nou sistem electronic de tarifare conform principiului ”poluatorul plăteşte”.

Situaţia financiară gravă a ţării a reieşit şi din execuţia bugetară pentru anul 2024 aprobată şi publicată de Guvernul Bolojan în cursul lunii iulie, situaţie ce a confirmat dimensiunea dezechilibrelor: deficitul bugetului de stat a depăşit 157 miliarde lei, datoria publică a ajuns la peste 1.129 miliarde lei, iar fondul de sănătate şi cel al pensiilor au înregistrat deficite semnificative.

În acest context tulbure, BNR a decis, în 8 iulie 2025, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, la 7,5% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 5,5% pe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit.

Citeşte Recorduri la BVB; măsuri fiscale apreciate internaţional

Contextul politic a fost însă zguduit de demisia vicepremierului Dragoş Anastasiu, în urma unor dezvăluiri din presă legate de un dosar penal mai vechi, în care omul de afaceri a avut calitatea de martor într-o cauză în care un inspector ANAF a fost condamnat pentru luare de mită. Pe lângă demisia lui Anastasiu, în cursul lunii iulie DNA a deschis urmărirea penală pe numele lui Cristian Popescu Piedone, preşedintele ANPC, care ar fi favorizat din calitatea sa un agent economic ce urma să fie verificat inspectorii instituţiei publice, agent economic ce aparţinea soţiei unui politician liberal, prieten cu şeful de la Protecţia Consumatorilor.

Luna iulie s-a încheiat cu o veste bună: sportivul David Popovici a redevenit dublu campion mondial la 100 metri liber şi 200 metri liber, cucerind aurul în ambele probe, în 29 iulie şi 31 iulie, la Campionatele Mondiale de Nataţie care au avut loc în Singapore.

• Primele măsuri fiscale ale guvernării Bolojan

Guvernul a declanşat, în cursul lunii iulie, o amplă ofensivă legislativă menită să stabilizeze finanţele publice, să restabilească încrederea investitorilor şi să evite prăbuşirea ratingului de ţară în zona ”Junk”. Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, prezentat în 4 iulie şi adoptat, prin asumarea răspunderii Executivului în Parlament, în 7 iulie, a fost fundamentat pe două direcţii clare: creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor permanente. Primul pachet fiscal va avea un impact suplimentar de 9,5 miliarde lei la buget în 2025 şi de 35 miliarde lei în 2026, concomitent cu o reducere a cheltuielilor de peste 57 miliarde lei în 2026. Premierul Ilie Bolojan a vorbit, în Parlament, despre o ”urgenţă naţională” şi despre pericolul iminent al pierderii atractivităţii economice a ţării, subliniind că, fără măsuri rapide, România ar risca creşteri de taxe, preţuri şi dobânzi, blocarea fondurilor europene şi pierderea locurilor de muncă.

Printre măsurile-cheie se numără creşterea cotei standard de TVA la 21%, introducerea unei cote reduse unice de 11% pentru alimente de bază, medicamente şi alte bunuri esenţiale, majorarea accizelor la alcool, carburanţi şi tutun, taxarea pensiilor care depăşesc 3.000 lei pe lună, creşterea impozitului pe dividende la 16% din 2026, suprataxarea câştigurilor din jocurile de noroc şi îngheţarea salariilor şi pensiilor în sectorul public în 2026. Sistemul educaţional este vizat de o reformă a burselor, acordate strict pe criterii de merit şi nevoie reală, creşterea normei didactice şi reducerea plăţilor suplimentare cu ora.

În paralel, Guvernul a anunţat un al doilea pachet legislativ pentru sfârşitul lunii iulie - ulterior amânat pentru a doua jumătate a lunii august -, axat pe reforma pensiilor speciale, restructurarea companiilor de stat şi a autorităţilor autonome, reducerea aparatului bugetar, combaterea evaziunii şi accelerarea accesării fondurilor europene.

Pachetul de măsuri fiscale asumat de Guvern nu a fost pe placul opoziţiei politice alcătuită din AUR, POT şi SOS, ai cărei parlamentari au înaintat o moţiune de cenzură. Documentul a fost dezbătut şi votat de plenului Parlamentului în şedinţa din 14 iulie, obţinând doar 134 de voturi, cu mult sub pragul necesar de 233 pentru ca Guvernul să fie demis. Confruntată cu eşecul înregistrat în Legislativ, opoziţia a atacat la Curtea Constituţională a României respectivul pachet de măsuri fiscale.

Curtea Constituţională a respins, la rândul său, sesizarea opoziţiei, declarând legea constituţională, iar preşedintele Nicuşor Dan a promulgat pachetul fiscal pe 25 iulie. Premierul a revendicat primele efecte pozitive: scăderea costurilor de împrumut pe pieţele internaţionale şi economii de 200 milioane de dolari în următorii patru ani, în urma unei emisiuni de euroobligaţiuni cu dobânzi mai mici.

În şedinţele următoare, Executivul a aprobat Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025-2030, vizând reducerea mortalităţii şi dizabilităţilor prin creşterea accesului la servicii medicale specializate, modernizarea infrastructurii spitaliceşti şi dezvoltarea centrelor de reabilitare. Alte decizii importante au inclus emiterea acordului de mediu pentru retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă şi extinderea depozitului de combustibil ars, suplimentarea despăgubirilor pentru carierele miniere Roşiuţa şi Timişeni-Pinoasa, exproprieri pentru varianta ocolitoare Azuga-Buşteni, cu impact direct asupra fluidizării traficului pe Valea Prahovei, şi aprobarea execuţiei bugetare pe 2024, care consemnează un deficit de 157 miliarde lei la bugetul de stat şi datorie publică totală de peste 1.129 miliarde lei.

Pe plan fiscal, Guvernul a introdus modificări ale Codului de procedură fiscală pentru extinderea retroactivă a acordurilor de preţ în avans (roll-back APA) şi a îmbunătăţit procedura amiabilă în litigiile fiscale internaţionale, măsuri ce pregătesc aderarea la OCDE.

În domeniul infrastructurii, a fost aprobată prima etapă a noului Sistem electronic de tarifare rutieră, finanţat din PNRR, ce va aplica principiul ”poluatorul plăteşte” şi va taxa vehiculele în funcţie de distanţă şi clasa de emisii.

Totodată, Guvernul a eliminat indemnizaţiile pentru membrii Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică, reducând cheltuielile administraţiei locale cu aproape 22 de milioane lei anual, şi a constituit un grup de lucru pentru reforma întreprinderilor publice, cu obiective precum reducerea consiliilor de administraţie, plafonarea indemnizaţiilor, închiderea companiilor cu pierderi şi listarea unor întreprinderi la bursă.

La final de lună, normele metodologice privind TVA au fost modificate pentru a reflecta noile cote introduse prin legea fiscal-bugetară, cu definiţii precise pentru alimentele destinate consumului uman şi animal, în concordanţă cu legislaţia europeană. Pachetul de reforme adoptat marchează începutul unei restructurări profunde a politicii fiscale şi bugetare, cu efecte ce vor fi resimţite în economie şi în viaţa de zi cu zi a românilor în următorii ani, Executivul mizând pe echilibru macroeconomic, disciplină financiară şi menţinerea României în circuitul atractiv al investiţiilor internaţionale.

• Noi împrumuturi din pieţele de capital

În cursul lunii iulie, pentru acoperirea deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor a continuat să se împrumute din piaţa de capital internă, lansând noi emisiuni Fidelis, dar şi din pieţele de capital internaţionale. Mai mult, luna trecută, Ministerul Finanţelor a anunţat că a finalizat cu succes prima etapă de finanţare sustenabilă prin două emisiuni de obligaţiuni verzi, atrăgând 10,85 miliarde lei, echivalentul a 2,18 miliarde euro, fonduri integral alocate pentru proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. Ministerul Finanţelor a publicat primul raport oficial de alocare a acestor sume, confirmând direcţionarea lor către proiecte ce privesc gestiunea apei şi apelor uzate (4,6 miliarde lei), transport durabil (1,87 miliarde lei), adaptare la schimbările climatice (2,04 miliarde lei), protecţia resurselor naturale (2,33 miliarde lei) şi prevenirea poluării, chiar dacă în acest domeniu suma alocată este simbolică, de 52.000 lei.

Performanţa vine în contextul în care România a realizat, în iulie 2025, una dintre cele mai mari emisiuni de euroobligaţiuni din ultimii ani, atrăgând 4,7 miliarde euro din trei tranşe, cu maturităţi de 5 şi 10 ani în dolari şi redeschiderea unei serii în euro scadente în 2039. Interesul investitorilor a depăşit de aproape trei ori suma dorită, iar costurile de finanţare au fost reduse semnificativ, înregistrând prime negative pentru unele tranşe, semn al încrederii în economia României.

În paralel, agenţia Moody's a revizuit pozitiv perspectivele privind traiectoria fiscal-bugetară, apreciind pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat recent ca un pas important în reducerea deficitului şi încetinirea creşterii datoriei publice. Agenţia estimează un deficit de 7,8% din PIB în 2025 şi 6,1% în 2026, dar avertizează că succesul acestui plan depinde de implementarea strictă a măsurilor, continuarea reformelor din PNRR şi maximizarea absorbţiei fondurilor europene.

La finalul lunii trecute, Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară pe primele şase luni din 2025, care indică un deficit de 69,8 miliarde lei, adică 3,68% din PIB, cu venituri totale în creştere cu 12,7% şi cheltuieli majorate cu 12,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Cheltuielile de personal au crescut cu 10% faţă de anul 2024, ajungând la 85,46 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 45,51 miliarde lei. Partea leului şi-au luat-o cheltuielile bugetare cu asistenţa socială, care au însumat în primul semestru 126,57 miliarde lei, cu 15,3% mai mult decât pe primele şase luni ale anului 2024, în timp ce investiţiile au primit 50,44 miliarde lei.

• Stabilitate din partea BNR

Faţă de contextul financiar de mai sus, membrii Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din 8 iulie, 2025 menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a dobânzii Lombard la 7,50% şi a dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%, precum şi păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale băncilor. Conducerea BNR şi-a motivat decizia prin prisma accelerării inflaţiei, a încetinirii creşterii economice şi presiunilor externe considerabile. Potrivit BNR, inflaţia va accelera în următoarele luni, ca urmare a expirării plafonării preţului energiei electrice şi a creşterii TVA şi accizelor de la 1 august, depăşind prognozele anterioare. Deşi pe termen scurt se preconizează un salt al inflaţiei, banca centrală mizează ca noul pachet fiscal-bugetar să tempereze presiunile inflaţioniste pe termen mediu şi să reducă deficitul de cont curent, sprijinind stabilitatea cursului şi costurile de finanţare.

BNR mai arată că deficitul comercial şi cel de cont curent au crescut puternic, iar balanţa de plăţi pentru perioada ianuarie-mai 2025 indică un deficit de 12,63 miliarde euro, cu aproape 4 miliarde mai mare faţă de anul precedent. Investiţiile străine directe au scăzut la 1,48 miliarde euro, iar datoria externă totală a ajuns la 209,45 miliarde euro. Pe piaţa muncii, numărul salariaţilor a scăzut în martie şi aprilie, în timp ce rata şomajului BIM a coborât uşor după un vârf de 6% în trimestrul întâi. Salariile brute nominale au rămas la creşteri de două cifre, iar costul unitar al muncii în industrie a urcat în debutul trimestrului al doilea la 21,8%.

BNR mai arată că piaţa financiară a cunoscut o uşoară detensionare după alegeri şi pe fondul discuţiilor pentru formarea unei noi coaliţii, ceea ce a dus la corecţii descendente ale randamentelor titlurilor de stat şi la o apreciere temporară a leului faţă de euro şi dolar.

În ceea ce priveşte rezervele valutare, acestea au crescut la 63,23 miliarde euro la 31 iulie 2025, iar rezervele internaţionale (valute şi aur) au ajuns la 72,86 miliarde euro, faţă de 67,63 miliarde euro la finalul primului semestru al anului curent.