Puterile europene ameninţă cu sancţiuni dacă Iranul nu va relua dialogul privind programul nuclear

Franţa, Marea Britanie şi Germania au transmis Organizaţiei Naţiunilor Unite că sprijină reintroducerea sancţiunilor „snapback” împotriva Iranului, dacă acesta nu va relua dialogul cu Occidentul privind programul său nuclear, potrivit unui articol publicat de Financial Times.

„Am precizat clar că, dacă Iranul nu este dispus să ajungă la o soluţie diplomatică înainte de sfârşitul lunii august 2025 sau nu profită de oportunitatea unei prelungiri, E3 este pregătit să declanşeze mecanismul snapback”, au afirmat miniştrii celor trei state - folosind un acronim care desemnează semnatarii europeni ai acordului nuclear din 2015 - într-o scrisoare obţinută de FT.

Potrivit relatării, scrisoarea a fost transmisă Consiliului de Securitate al ONU şi secretarului general Antonio Guterres la două luni după ce Israelul şi SUA au bombardat instalaţiile nucleare ale Iranului, într-un conflict de 12 zile care a amplificat tensiunile regionale şi a determinat creşterea preţurilor la energie.

CNBC nu a putut verifica imediat informaţiile şi a contactat Ministerul de Externe al Iranului şi misiunea sa pe lângă ONU pentru comentarii.

Sancţiunile „snapback” fac parte dintr-un mecanism inclus în acordul nuclear iranian din 2015 - denumit oficial Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA). Acordul prevedea eliminarea mai multor sancţiuni împotriva Iranului în schimbul limitării programului său nuclear.

Aceste sancţiuni au fost concepute ca o măsură de siguranţă: dacă Iranul comite o „încălcare semnificativă” a acordului, oricare dintre ţările semnatare ale JCPOA poate declanşa automat reimpunerea sancţiunilor ONU ridicate anterior, fără ca un alt membru permanent al Consiliului de Securitate să poată exercita drept de veto.

Uniunea Europeană a anunţat la jumătatea lunii iulie că va începe procedura de reintroducere a sancţiunilor ONU împotriva Teheranului începând cu 29 august, dacă Iranul nu face progrese suficiente în limitarea programului său nuclear. Aceste sancţiuni urmează să expire pe 18 octombrie, cu excepţia cazului în care una dintre părţile rămase în acord - Rusia, China sau un membru al E3 - activează opţiunea „snapback”.

„Snapback” pare să fie cuvântul verii în negocierile europene cu Iranul, scria Ellie Geranmayeh, director adjunct al programului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord din cadrul European Council on Foreign Relations, într-un raport din iulie.

Consecinţele pentru Iran ar putea fi severe şi ar putea reaprinde tensiunile, crescând riscul unui conflict. Oficialii iranieni au sugerat că ţara ar putea să se retragă din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP) dacă aceste sancţiuni vor fi reintroduse.

Teheranul a declarat, la rândul său, că rămâne deschis pentru reluarea discuţiilor directe cu SUA, dar nu a acceptat termenii de renunţare la programul său de îmbogăţire a uraniului. Cea de-a şasea rundă de negocieri cu SUA a fost anulată după ce Israelul şi SUA au început, la mijlocul lunii iunie, bombardamente asupra instalaţiilor nucleare iraniene.

Economia Iranului s-a deteriorat dramatic în anii de după retragerea SUA din JCPOA, în 2018, sub preşedinţia lui Donald Trump.

Trump a afirmat în mod repetat că nu va accepta un Iran dotat cu armă nucleară. Miza a crescut în ultimii ani: de la retragerea SUA din acord, Iranul a îmbogăţit şi stocat uraniu la cele mai ridicate niveluri din istorie, ceea ce a determinat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul nuclear al ONU, să emită numeroase avertismente.

Teheranul insistă că programul său are doar scopuri energetice civile, însă, potrivit AIEA, nivelul de îmbogăţire a uraniului a ajuns la 60% - mult peste limita prevăzută în acordul nuclear din 2015 şi la un pas tehnic de pragul de puritate pentru arme nucleare, de 90%.