RADU CRĂCIUN, DIRECTORUL GENERAL AL BCR PENSII:"BNR ar trebui să tragă o linie roşie a intoleranţei la inflaţie"

M.G.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 24 mai

"BNR ar trebui să tragă o linie roşie a intoleranţei la inflaţie"

Crăciun: "Politica BNR, de tratare cu detaşare a inflaţiei, trebuie recalibrată" "Aşa cum Mario Draghi a anunţat în 2012 că va face «orice e necesar» pentru apărarea euro, în mod similar şi în România ar trebui trasată o linie roşie a intoleranţei la inflaţie", consideră Radu Crăciun Este nevoie de o creştere mai accelerată a dobânzilor, consideră directorul BCR Pensii, care atrage atenţia că stabilitatea cursului valutar a ajuns un handicap

Politica Băncii Naţionale a României în ceea ce priveşte combaterea inflaţiei trebuie recalibrată, consideră Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul general al BCR Pensii. Acesta scrie pe blogul personal că BNR tratează cu detaşare inflaţia şi că românii au nevoie de un moment de tipul «whatever it takes» pentru a da substanţă angajamentului băncii centrale de a combate creşterea preţurilor de consum care reprezintă mandatul BNR.

Potrivit acestuia, dobânzile continuă să fie mult prea scăzute în condiţiile în care creditarea continuă să accelereze. Crăciun mai afirmă că populaţia a început să recurgă şi mai puternic la economii pentru consum, ceea ce ar trebui să atragă atenţia BNR că inflaţia nu este generată doar de către ofertă. "Psihologia inflaţionistă nu o schimbi nici cu comunicate instituţionale aride şi greu de înţeles, şi nici cu abordări umoristice", spune Radu Crăciun.

Acestuia i se pare "îngrijorător faptul că, în România, mai mult decât în alte ţări europene, decidenţii par să privească inflaţia înaltă cu o anumită detaşare: nu e generată de consum, e pe parte de ofertă, adică energie, gaze, produse agricole, e ceva temporar şi lucrurile îşi vor reveni în timp, ca urmare să nu ne agităm excesiv".

"În acest raţionament pare să se ignore un fenomen care, dacă privim cu atenţie în jur şi în unele date macroeconomice, începe sa fie din ce în ce mai prezent. Este vorba de psihologia inflaţionistă. Adică de acele schimbări persistente de comportament al populaţiei, care duc la menţinerea inflaţiei pe termen mediu, chiar şi după ce cauza originară a dispărut. O astfel de schimbare de comportament presupune, de exemplu, declanşarea unei spirale salarii-preţuri, plecând de la puterea substanţială de negociere a salariaţilor, care nu mai au încredere în curmarea rapidă a inflaţiei. Dar, poate un proces şi mai problematic este bucla de feedback pozitiv, de amplificare a presiunilor inflaţioniste prin devansarea cheltuielilor populaţiei de teama preţurilor viitoare mai mari", arată Crăciun.

Directorul BCR Pensii spune că avansul PIB-ului din primul trimestru al anului "a luat pe toată lumea prin surprindere printr-o rată semnificativ peste aşteptări, însă oricât de contraintuitiv ar fi, trebuie să spunem că, deşi prezentată ca o veste bună, această creştere peste aşteptări a economiei este, probabil, tocmai expresia instaurării psihologiei inflaţioniste", în condiţiile în care "creşterea ratei consumului a depăşit creşterile salariale".

"Într-o prezentare recentă, economistul-sef al Unicredit pentru Europa Centrală şi de Est (Dan Bucşa - n.r.) observa un lucru extrem de important şi relevant: toate economiile făcute de populaţie, în România, în perioada pandemiei, au fost cheltuite doar în trimestrul I al anului 2022. Este aceeaşi perioadă în care fondurile de investiţii au fost confruntate şi ele cu retrageri semnificative, afectate fiind atât de subperformanţa simultană a obligaţiunilor cât şi a burselor în care au investit. Astfel, o performanţă nominal negativă a fost amplificată în termeni reali de explozia inflaţiei. Iar dacă vă întrebaţi ce fac românii cu banii pe care îi scot, răspunsul îl dă acelaşi raport care remarcă că rata de creştere a vânzărilor cu amănuntul depăşeste atât rata de creştere a salariilor cât şi pe cea de creştere a creditelor de consum. La o concluzie similară a ajuns şi publicaţia Curs de guvernare care (...) remarcă faptul că românii au scos în martie 1,1 miliarde de euro din bănci şi fonduri mutuale şi i-au băgat în consum. Acesta ar trebui sa fie un semnal teribil de îngrijorător pentru BNR, care nu emite un comunicat fără să menţioneze cu sfinţenie ca obiectiv «ancorarea aşteptărilor inflaţioniste». Datele sugerează în mod clar că ancora a dispărut. Iar motivaţia cred că nu este doar legată de comunicarea panicardă din zona politică, ci şi de cea excesiv de calmă din partea BNR", mai susţine Radu Crăciun.

"Inflaţia îi loveşte pe toţi românii şi, în primul rând, pe cei săraci. Creşterea dobânzilor îi loveşte doar pe unii, din care o bună parte nu sunt dintre cei mai defavorizaţi"

Acesta adaugă: "Că sa fiu mai exact, cred că din partea unei astfel de instituţii ca BNR românii au nevoie de un moment «whatever it takes». Psihologia inflaţionistă nu o schimbi nici cu comunicate instituţionale aride şi greu de înţeles şi nici cu abordări umoristice. Într-un astfel de context de tip «bulgăre de zapadă» e nevoie de o comunicare puternică şi fermă, a cărei greutate stă în faptul că e făcută de o persoană care se bucură de o mare încredere. Aşa cum (Mario) Draghi a anunţat în 2012, ca guvernator al Băncii Centrale Europene, că va face «orice e necesar» (whatever it takes - eng.) pentru apărarea euro, în mod similar şi în România ar trebui trasată o linie roşie a intoleranţei la inflaţie. Doar un anunţ ferm, bazat pe credibilitatea şi prestigiul de care se bucură Guvernatorul BNR, ar avea şansa să pună bazele schimbării percepţiei populaţiei, să îi dea încredere şi, în final, să îi schimbe comportamentul. Dar doar declaraţiile ferme nu vor fi suficiente. Ele vor trebui să aibă acoperire şi în fapte. E nevoie de o creştere mai accelerată a dobânzilor, care să dea substanţă oricărui angajament ferm venit din partea BNR. Doar o astfel de tendinţă ar putea să descurajeze comportamentul consumerist în creştere pe seama economiilor care îşi pierd din valoare sau pe seama creditelor suficient de ieftine. Aşa cum am mai explicat, inflaţia îi loveşte pe toţi românii şi, în primul rând, pe cei săraci. Creşterea dobânzilor îi loveşte doar pe unii, din care o bună parte nu sunt dintre cei mai defavorizaţi. Economistul Unicredit remarca că spre deosebire de ţările din jur, în România, creditarea se accelerează, ceea ce sugerează, alături de fuga de depozite, că dobânzile sunt încă prea scăzute".

Crăciun consideră că nu este realist să ne aşteptăm la dobânzi real pozitive pe termen scurt, dar "dacă nu există o tendinţă clară în direcţia unor dobânzi peste rata inflaţiei, comportamentul populaţiei nu se va modifica pe termen mediu".

"Tolerarea unui deceniu de dobânzi real negative ne arată cât de greu porneşte bulgărele psihologiei inflaţiei. Însă, odată pornit, el va fi la fel de greu de oprit fără o serie de măsuri ferme", mai avertizează directorul BCR şi APAPR.

"Temerile legate de o potenţială recesiune produsă de o eventuală creştere a dobânzilor sunt exagerate"

Acesta adaugă că stabilitatea cursului valutar nu este un avantaj atât de mare pe cât consideră factorii de decizie de la nivel monetar în condiţiile în care investitorii au temeri că "această stabilitate prelungită a leului, atipică pentru regiune, va duce la o corecţie abruptă în viitor".

"Temerile legate de o potenţială recesiune produsă de o eventuală creştere a dobânzilor mi se par exagerate şi nimic din realitatea economică înconjurătoare nu sugerează un astfel de pericol. Există însă cu adevarat pericolul ca măsuri de «racire» economică sa fie din ce în ce mai dificil de luat pe masură ce ne apropiem de perioada alegerilor. Stabilitatea cursului de schimb, un alt succes sărbatorit, e pe punctul să reprezinte un handicap. Într-o analiză a cursului real efectiv - care ţine cont de coşul de valute al comerţului României şi de diferenţialul de inflaţie -, economistul (şef al) Unicredit observă ca deprecierea leului este prea lentă pentru a compensa pierderea de competitivitate din perioada 2018-2022. Cu alte cuvinte, politica de curs a făcut exporturile românesti mai necompetitive şi importurile mai ieftine. O accelerare a deprecierii leului ar sprijini economia, confruntată cu dobânzi în creştere, ar încetini creşterea deficitelor externe şi, poate în mod surprinzător, ar stimula achiziţia titlurilor de stat româneşti denominate în lei de către investitorii străini. De ce spun asta: intrigat de motivul pentru care emisiuni în lei cu un randament extrem de generos nu atrag mai mult interes din străinătate, am aflat că, cel puţin la Londra, unii investitori se tem de ... stabilitatea excesivă a cursului. Este ceva ce recunosc că m-a luat prin suprindere pentru că aş fi perceput-o mai degrabă ca un avantaj al României. Nu-i aşa, curs stabil înseamnă predictibilitate, deci mai puţin risc valutar pentru un investitor care îşi va repatria câştigurile. Aparent, zilele acestea raţionamentul unor investitori este exact opus. Preferă ţările care au monede cu fluctuaţii mai puţin administrate, deoarece le e teamă că această stabilitate prelungită a leului, atipică pentru regiune, va duce la o corecţie abruptă în viitor, ce le-ar putea provoca pierderi majore în cazul unor investiţii în lei. Toate cele de mai sus presupun schimbări importante în modul în care politica monetară este comunicată şi condusă. Miza este însă prea mare pentru a nu invita la reflexie. Inflaţia psihologică este deja aici", conchide Radu Crăciun.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Cresterea accelerata a dobanzilor este o mare prostie!

    Cea mai mare parte a inflatiei este generata de pretul energiei, care nu poate fi influentat in niciun fel de politica monetara a BNR. Inflatia se va domoli pe masura ce cresterea de pret a energiei se va transmite catre consumatori prin pretul produselor finite, fara alte interventii care oricum mai mult strica. O majorare excesiva a dobanziilor nu va contracara inflatia prea mult, in schimb exista riscul sa puna pe butuci companiile, economia si finantele tarii. Companiile sunt afectate deja de scumpirea energiei, a transportului, iar acum venim si cu scumpirea finantarii, a creditelor si mai apoi vine si guvernul sa le taxeze suplimentar. 

    Cresterea dobanzilor are ca scop sporirea atractivitatii economisirii in scopul reducerii presiunii asupra ofertei si a preturilor prin diminuarea cererii (prin tragerea de bani din buzunarul cetateanului la banci in scopul economisirii). Problema este ca energia si transportul au tras deja bani din buzunarele noastre, iar in continuare scumpirea produselor finite, inclusiv a creditelor, trage in continuare bani din buzunarul cetatenilor (si din conturile firmelor). Scumpirile au facut deja ceea ce ar fi trebuit sa faca BNR-ul mai din timp (adica sa traga niste bani din buzunare si din conturi pentru a preveni exacerbarea inflatiei). Nu cred ca majorarea in continuare a dobanzilor va mai avea ce sa traga din banii cetatenilor si din conturile companiilor, insa daca se va exagera in directia asta este posibil sa ducem economia in extrema cealalta, a scaderii. 

    Acum, mai importanta decat politica monetara (care oricum nu poate sa faca minuni daca nu exista responsabilitate din partea guvernului) este stoparea pomenilor guvernamentale si folosirea cu responsabilitate maxima a banului public. 

    Stoparea risipei banului public va opri inflatia.

    1. Vorbeste tu atuci cu Volker, singurul care a reusit sa puna inflatia cu botul pe labe.

      Da, omorarea inflatiei se face cu restructurarea economiei prin majorarea dobanzilor care sa scuture mediul economic de agenti economici paraziti, care nu creeaza valoare si care doar cresc preturile fara sa inoveze sau sa optimizeze nimic. 

    > "... românii au scos în martie 1,1 miliarde de euro din bănci şi fonduri mutuale şi i-au băgat în consum. Acesta ar trebui sa fie un semnal teribil de îngrijorător pentru BNR, care nu emite un comunicat fără să menţioneze cu sfinţenie ca obiectiv «ancorarea aşteptărilor inflaţioniste». Datele sugerează în mod clar că ancora a dispărut. Iar motivaţia cred că nu este doar legată de comunicarea panicardă din zona politică, ci şi de cea excesiv de calmă din partea BNR", mai susţine Radu Crăciun.

    Interesant citat. 

    1. Au scos banii din banci pentru ca s-au panicat de atata inflatie propovaduita in mass-media, asa cum s-a intamplat cu valuta in luna martie. Atunci, dupa ce a trecut puseul Euro s-a dus in jos. Asa se va intampla si acum. Deja Roborul a redus interesul pentru creditele imobiliare noi. A se vedea declaratiile conducerii ING din urma cu cateva zile.

      In niciun caz nu trebuie exagerat cu cresterea dobanzilor intrucat depasirea unui anumit nivel al dobanzii va face ca efectele negative sa fie mai pregnante decat cele pozitive. 

      Plafonarea pretului energiei (care a fost facuta cu intarziere, dupa multa taraganeala politica) va stopa inflatia dar nu imediat ci dupa ce costurile se vor transmite prin serviciile si produsele finite, mai departe, catre consumatoru (proces aflat acum in derulare), fara alte interventii brutale (ci eventual doar pentru reglajul fin) si fara panica.  

      Rezolvarea problemei nu este la noi ci in afara. De exemplu, pretul produselor agricole (si implicit al mancarii) va creste daca nu se rezolva problema cerealelor, iar oamenii vor scoate banii din buzunar (pentru ca inainte de a economisi trebuie sa manance), indiferent de cat de mare si de atractiva va fi dobanda oferita de banci la depozite.

      BNR-ul trebuie doar sa gaseasca nivelul optim al dobanzii, astfel incat acesta sa fie destul de convingator ca va stopa inflatia pentru a reduce panica si implicit inflatia provocata de aceasta, dar totodata sa fie suportabil de populatie si mai ales de companii astfel incat sa nu afecteze sistemul bancar, segmentul imobiliar, investitiile si sa nu genereze inflatie suplimentara (prin transferarea de catre firme a costului finantarii, alaturi de cel al energiei si al transportului, catre produsele finite). 

    1) Pretul petrolului este acelasi ca si acum 4 ani. In dolari. Deci, de unde inflatia? Ce ne prosteste lumea ca este de la pretul petrolului?

    2) Misterul aparentei cresteri a PIB din T1, presupunand ca nu este o masluire folosind un deflator cu muuuult mai mic decat cel real..... este eliminarea certificatului verde de intrat in magazine nealimentare (o aberatie pur-politica fara nicio legatura cu politica sanitara sau medicala).Oamenii au amanat cateva luni niste achizitii mai importante, mobilier, faianta. Insa acum vine foamea. 

Ziarul BURSA

05 iulie
Conferinţa “Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război”
Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

04 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9448
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7348
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9342
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7408
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.8111

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro