Raport Audit: UE se confruntă cu lipsuri critice de medicamente

Lipsa medicamentelor în Europa a ajuns la niveluri record, cu 136 de medicamente esenţiale aflate în deficit între 2022 şi 2024. Deşi Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a ajutat la limitarea impactului, Uniunea Europeană încă nu dispune de un sistem eficient pentru prevenirea unor astfel de crize, a avertizat miercuri Curtea Europeană de Conturi (ECA) într-un raport special.

„Lipsa medicamentelor este o problemă persistentă în întreaga UE şi a crescut în frecvenţă şi gravitate, atingând niveluri record în 2023 şi 2024”, a declarat Klaus-Heiner Lehne, membru ECA care a condus auditul. El a descris situaţia nu doar ca o problemă pentru pacienţi şi o provocare pentru sistemele de sănătate, ci şi ca un semnal al vulnerabilităţii strategice a UE.

El a subliniat că „a venit momentul ca Uniunea să dezvolte o soluţie eficientă pentru a remedia lipsurile critice şi a le aborda la rădăcină.”

Potrivit raportului, Belgia a fost statul membru cel mai afectat de lipsurile critice de medicamente în 2024, înregistrând mai multe cazuri decât orice altă ţară UE până în octombrie. Rezultatele subliniază cât de vulnerabile rămân sistemele naţionale de sănătate, chiar şi în ţările bine dotate, în ciuda măsurilor la nivel european menite să asigure aprovizionarea.

Deşi raportul nu oferă o defalcare a medicamentelor la nivel naţional, categoriile cele mai afectate la nivelul UE au inclus antibiotice precum amoxicilina, analgezice obişnuite precum paracetamolul şi ibuprofenul, precum şi medicamente oncologice şi anestezice. Toate acestea au pus presiune pe farmacii şi spitale din Belgia.

La baza problemei se află lanţurile de aprovizionare fragile şi presiunile economice. O mare parte din producţia europeană de ingrediente farmaceutice active s-a mutat în ţări precum China şi India, lăsând UE dependentă de un număr redus de producători externi pentru medicamente esenţiale.

Lehne a avertizat că politicile de achiziţie axate pe preţ, în care câştigă de obicei cel mai ieftin ofertant, descurajează investiţiile în lanţuri de aprovizionare rezistente şi fac genericele cu marjă redusă deosebit de vulnerabile. Comisia Europeană a recunoscut aceste slăbiciuni şi a subliniat obligaţia industriei de a asigura aprovizionarea continuă.

Auditorii au constatat însă că această obligaţie este adesea slab aplicată şi nu previne practic lipsurile. Ei concluzionează că UE încă nu dispune de un cadru fiabil pentru gestionarea deficitului de medicamente critice. Deşi EMA şi-a asumat un rol mai mare după pandemia de COVID-19 şi Comisia a propus noi iniţiative legislative, slăbiciunile structurale persistă.

Un obstacol major este fragmentarea pieţei unice şi lipsa unei reţele de date la nivel european, ceea ce limitează capacitatea EMA de a acţiona eficient.

„Piaţa unică este fragmentată, cu pachete diferite, preţuri netransparente şi bariere comerciale”, a spus Lehne, avertizând că aceste obstacole îngreunează fluxul uniform al medicamentelor între statele membre.

Comisia a încercat să crească gradul de conştientizare a lipsurilor, dar coordonarea rămâne dificilă fără un schimb adecvat de informaţii. Lehne a subliniat că o cooperare mai strânsă între statele membre şi EMA este esenţială, cerând o mai bună schimbare de cunoştinţe şi o colaborare mai coerentă la nivelul UE.

Privind spre viitor, auditorii subliniază că răspunsul UE se află încă în stadii incipiente. Analizele Comisiei privind vulnerabilităţile lanţurilor de aprovizionare sunt adesea superficiale, ceea ce limitează capacitatea de a concepe soluţii eficiente. Obligaţia industriei de a asigura aprovizionarea continuă a fost aplicată slab, ceea ce a dus la răspunsuri fragmentate la nivel naţional, cum ar fi stocarea unilaterală a medicamentelor, măsuri care pot agrava lipsurile în ţările vecine.

Pentru a progresa, auditorii recomandă o strategie europeană coordonată bazată pe trei piloni: raportarea armonizată şi la timp a lipsurilor printr-o platformă unică la nivel UE, aplicarea uniformă a obligaţiilor industriei de aprovizionare în toate statele membre şi măsuri pentru a reduce fragmentarea pieţei unice prin standardizarea ambalajelor, creşterea transparenţei preţurilor şi reducerea barierelor comerciale.

Aceste măsuri, combinate cu propunerea „Critical Medicines Act”, ar putea începe să corecteze slăbiciunile care au lăsat Belgia şi alte state membre expuse în timpul crizelor recente. Pe de altă parte, atât Comisia Europeană, cât şi EMA au acceptat concluziile şi recomandările cheie ale raportului de audit.

Pentru Bruxelles şi restul Europei, provocarea este acum dacă aceste reforme pot fi implementate suficient de rapid pentru a consolida rezilienţa înainte de următorul val de lipsuri.