OPEC+ a decis duminică să majoreze din nou nivelul producţiei de petrol, marcând a patra creştere consecutivă a cotelor în ultimele patru luni. Începând cu luna iulie, grupul va adăuga pe piaţă încă 188.000 de barili pe zi, în ciuda dificultăţilor generate de conflictul dintre Statele Unite şi Iran, care continuă să afecteze exporturile unor membri ai alianţei, relatează CNBC.
Hotărârea este adoptată într-un moment tensionat pentru piaţa energetică mondială. Războiul din Orientul Mijlociu a perturbat traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru comerţul global cu hidrocarburi, ceea ce a alimentat problemele de aprovizionare. În aceste condiţii, mai multe state din Golf, inclusiv Arabia Saudită, au întâmpinat dificultăţi în respectarea angajamentelor de livrare asumate faţă de clienţi încă de la finalul lunii februarie.
Presiunea asupra alianţei a fost accentuată şi de retragerea Emiratelor Arabe Unite din OPEC, după aproape 60 de ani de apartenenţă la organizaţie.
În lunile aprilie, mai şi iunie, şapte dintre principalii participanţi la acordul OPEC+ - Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan şi Oman - au convenit deja creşteri cumulate ale cotelor de producţie de aproape 600.000 de barili pe zi.
Cu toate acestea, datele arată că producţia reală a grupului s-a redus semnificativ pe fondul diminuării exporturilor din statele Golfului. Potrivit statisticilor OPEC, producţia medie a coborât la 33,19 milioane de barili pe zi în aprilie, comparativ cu 42,77 milioane de barili pe zi în februarie.
Volumul suplimentar aprobat pentru luna iulie este identic cu cel anunţat pentru iunie, dar inferior majorărilor de aproximativ 206.000 de barili pe zi aplicate în aprilie şi mai. Ajustarea reflectă modificările intervenite după ieşirea Emiratelor Arabe Unite din alianţă.
„Creşterea producţiei OPEC+ are un impact limitat atât timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată”, a explicat Jorge Leon, analist al Rystad Energy şi fost oficial al organizaţiei.
Potrivit acestuia, odată cu reluarea traficului prin această rută strategică, pieţele ar putea trece rapid de la îngrijorările privind lipsa petrolului la temeri legate de apariţia unui excedent de ofertă.
Pe măsură ce investitorii au început să considere mai puţin probabilă izbucnirea unui nou conflict direct între Washington şi Teheran, preţurile petrolului au înregistrat scăderi la finalul săptămânii. Cotaţia Brent s-a stabilit vineri la 93,09 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a închis la 90,54 dolari pe baril. Înainte de declanşarea ostilităţilor, preţurile se situau în jurul nivelului de 72 de dolari pe baril.
Actualele majorări fac parte din strategia OPEC+ de eliminare graduală a reducerii voluntare de producţie de 1,65 milioane de barili pe zi convenite în 2023. După aplicarea creşterii programate pentru iulie, grupul va mai avea de readus pe piaţă aproximativ 567.000 de barili pe zi din volumul redus anterior.
Dacă actualul calendar va fi menţinut şi în lunile august şi septembrie, alianţa ar putea finaliza procesul de anulare a acestei reduceri până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru al anului.
În cadrul unei reuniuni separate organizate în aceeaşi zi, la care au participat toate statele membre, miniştrii au decis să păstreze neschimbată politica generală de producţie stabilită până la finalul anului 2026.
Totodată, OPEC+ continuă analiza capacităţilor de producţie ale fiecărui stat membru, evaluare care va constitui baza pentru stabilirea noilor cote ce vor intra în vigoare în 2027.


















































Opinia Cititorului