Războiul comercial declanşat de Trump a început cu un armistiţiu

Sute de miliarde de dolari se topesc în pieţele globale, iar altele se tipăresc în băncile centrale. Inflaţia şi deficitele, dobânzile şi împrumuturile, par a fi singurii câştigători ai instabilităţii din acest an. Dar unde se duc banii aruncaţi în piaţă pentru stabilizarea monedelor, pentru trecerea indicilor bursieri pe verde sau pentru creditele care îngroaşă deficitul? În primele luni din acest an reacţiile emoţionale ale traderilor la declaraţiile politice au cutremurat din temelii pieţele valutare, bursiere, comerciale, iar acum pun o presiune constantă pe politicile fiscale ale guvernelor. Disputa tarifară dintre SUA şi China blocase aproape 600 de miliarde de dolari din schimburile comerciale bilaterale. În plus, a zdruncinat lanţurile de aprovizionare şi a alimentat temerile privind recesiunea. Ca prin minune, războiul comercial dintre primele două economii ale lumii s-a domolit. Acum, şeful Casei Albe spune că Uniunea Europeană este "mai rea decât China", la câteva ore după ce Washington şi Beijing au convenit să reducă reciproc tarifele. Trump a impus un tarif de bază de 10%, la care se adaugă o taxă de 25% pentru maşini şi metale. Contextul mai larg este noul sistem de stabilire a preţurilor medicamentelor. Administraţia americană promite că americanii de rând vor plăti cu până la 80% mai puţin pentru medicamentele generice. UE a exportat în SUA, anul trecut, 38,2% din totalul medicamentelor sale vândute în străinătate, iar din SUA au provenit 38,3% din importurile pharma ale Uniunii, conform Eurostat. În termeni reali, exporturile de medicamente ale UE spre Statele Unite sunt mult mai valoroase decât importurile: 120 de miliarde de euro, faţă de aproximativ 46 miliarde euro valoarea medicamentelor importate.

• Daltonismul burselor: când roşul şi verdele au acelaşi efect

Bursele americane au reacţionat iarăşi ca un uriaş care inspiră şi expiră la fiecare declaraţie aparent hazardată a preşedintelui Donald Trump. Bursele au început săptămâna cu creşteri de până la 4%, după ce SUA şi China au încheiat un acord pentru reducerea cu 115% a tarifelor la importuri. Indicele DOW a crescut cu 1.000 de puncte, adică 2,5%. Indicele S&P 500 s-a apreciat cu 2,85%, în timp ce Nasdaq a marcat un plus de 4%. Încet, dar sigur, bursa americană este aproape să recupereze toate pierderile aduse de declaraţiile de majorări tarifare făcute de Preşedintele American. În aprilie, indicele S&P 500 al bursei new-yorkeze suferea pierderi de 5.400 de miliarde de dolari. Iată că, după doar o lună, pacientul nu doar că a ieşit din comă, dar merge voios pe propriile picioare. Ne putem întreba ce a rămas în urma acestui război al declaraţiilor? Pierderi, urmate de creşteri, acţionari nefericiţi, care apoi jubilează? De multe ori sunt unii şi aceiaşi, iar mişcările atât de rapide ale pieţelor transformă totul într-un măcel local, al indicilor, dobânzilor şi emoţiilor transformate în cifre. Undele de şoc nu ajung deocamdată la consumatori, iar tsunami-urile financiare se sparg în larg. Pare că cererea şi oferta nu mai au nevoie să-şi valideze acţiunile în lumea reală, din moment ce pieţele speculative fură tot spectacolul. Penuria containerelor chinezeşti şi a vapoarelor de marfă din porturile californiene par a fi doar accidente, suspendate între două runde de discuţii americano-chineze în Elveţia.

• Inflaţia, gonflată de ameninţarea taxelor vamale

De astăzi, SUA vor reduce tarifele aplicate importurilor chinezeşti de la 145% la 30%, iar China va reduce taxele aplicate bunurilor americane de la 125% la 10%. Decizia a fost luată după două zile de negocieri purtate în Elveţia.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între 4,25% şi 4,50%, în ciuda solicitărilor preşedintelui Trump de relaxare a politicii monetare. În martie, oficialii Fed şi-au revizuit în creştere previziunile privind inflaţia, care ar urma să se situeze la finalul anului la 2,7%, faţă de 2,5% anticipat în decembrie. Obiectivul FED (2% inflaţie) ar putea fi atins până la finalul lui 2027. În plus, prognoza privind evoluţia economiei SUA a fost revizuită în scădere. Fed se aşteaptă acum la un avans al PIB-ului SUA de 1,7% în 2025, de la un nivel de 2,1% estimat anterior. Anul viitor, creşterea economiei SUA ar urma să se situeze la 1,8%.

• România: între ratingul junk, creşteri de taxe şi alegeri prezidenţiale

Tot în oglinda incertitudinii şi a declaraţiilor politice se uită şi economia românească. Unda de şoc suveranistă este mai puternică decât cea provocată de mişsările de pe pieţele financiare. Şi în România scena politică a topit un munte de bani. Analiştii Erste Bank estimează că Banca Centrală a cheltuit şase miliarde euro pentru a atenua deprecierea leului, după victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Suma reprezintă aproximativ 10% din totalul rezervei valutare (de 62 miliarde de euro la finalul lunii martie). Pe 6 mai moneda euro a trecut pentru prima oară pragul de 5 lei, iar pe 8 mai a ajuns la cel mai mare nivel din istorie. Ieri a fost publicat indicele preţurilor de consum, iar inflaţia anuală (aprilie 2025 vs aprilie 2024) a rămas la 4,9%, potrivit INS. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie vs decembrie 2024) este de 2,2%. Mărfurile alimenentare s-au scumpit cu 5,57% în aprilie, cele nealimentare cu un procent mai mic, de 3,5%, iar serviciile s-au scumpit cu 6,8%. Ieftinirea gazelor cu 3,67% faţă de aprilie 2024 a făcut ca inflaţia să stagneze.

Astăzi aflăm date despre producţia industrială, iar mâine se publică rezultatele pentru evoluţia PIB-ului în primul trimestru. Pentru România, se estimează o creştere modestă a PIB-ului în T1 2025. Consumul a încetinit (de exemplu, în luna aprilie 2025, înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere de 24% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, iar maşinile electrice au înregistrat un declin de 70%), iar importurile au fost cu 8,5 miliarde euro mai valoroase decât exporturile. Astfel, balanţa comercială a României are un deficit cu 27% mai mare decât în T1 2024.

Ministrul Finanţelor a declarant că ţinta de deficit de 7% din PIB poate fi atinsă până la finele anului, iar sarcina guvernului interimar este să asigure finanţarea cheltuielilor publice, să plătească pensile şi salariile şi să finanţeze în continuare marile investiţii care atrag şi creştere economică. Nicuşor Dan, candidatul pro-european la alegerile de duminică, spune că nu va fi nevoie de o creştere a TVA şi că economia poate fi redresată şi fără creşterea fiscalităţii. Soluţia stă în mecanismele de piaţă şi în economia privată, spune actualul Primar al Capitalei.