Defrişările la nivel mondial au ajuns în 2024 la un nivel îngrijorător, potrivit raportului The Forest Declaration Assessment, publicat de o reţea de cercetători şi organizaţii nonguvernamentale. Documentul arată că anul trecut au fost distruse permanent 8,3 milioane de hectare de pădure, echivalentul a jumătate din suprafaţa Angliei. Raportul notează o creştere semnificativă faţă de 2022, când au fost pierdute 6,6 milioane de hectare. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât peste 140 de state îşi asumasera, la Conferinţa ONU de la Glasgow (2021), oprirea defrişărilor până în 2030. În pofida angajamentelor internaţionale, pierderea pădurilor continuă să se accelereze. „Discrepanţa dintre promisiuni şi realitate se măreşte în fiecare an şi are un impact devastator asupra oamenilor, climatului şi economiilor”, a declarat Erin Matson, cercetătoare la Climate Focus, coautoare a raportului. Experţii avertizează că ţinta globală de stopare a defrişărilor până în 2030 riscă să devină imposibil de atins dacă ritmul actual nu este încetinit semnificativ.
• Pădurile tropicale, principalele victime
Cele mai afectate sunt pădurile tropicale, unde extinderea terenurilor agricole, construcţia de drumuri şi exploatarea lemnului de foc au dus la distrugeri masive.
Chiar şi regiunile izolate au fost grav afectate, arată raportul. În America Latină, Asia, Africa şi Oceania, incendiile de vegetaţie - multe dintre ele provocate intenţionat - au devastat milioane de hectare.
• Amazonul, epicentrul crizei ecologice
Regiunea Amazonului a fost anul trecut scena unor incendii de proporţii, care au generat 791 de milioane de tone de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră. Această cantitate este de şapte ori mai mare decât media anuală a celor doi ani anteriori şi depăşeşte emisiile totale ale Germaniei într-un an. „Fenomenul împinge pădurile mai aproape de un prag periculos”, avertizează Ivan Palmegiani, expert în biodiversitate.
• Eforturile de reîmpădurire, insuficiente
Deşi mai multe ţări au lansat programe de reîmpădurire, raportul arată că doar 5,4% dintre suprafeţele defrişate au fost regenerate anul trecut.
Cele mai multe acţiuni au avut loc în zonele tropicale, dar progresele rămân modeste faţă de dimensiunea pierderilor.
Specialiştii cer o mobilizare internaţională rapidă, finanţări consistente şi politici ferme de conservare, pentru ca obiectivele climatice asumate la Glasgow să nu devină simple declaraţii de intenţie.
Opinia Cititorului