Reorganizarea teritorială, un subiect sensibil pentru actuala clasă politică

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 27 iulie

Reorganizarea teritorială, un subiect sensibil pentru actuala clasă politică

Reorganizarea teritorială sau reorganizarea administrativă reprezintă unul dintre subiectele evitate în ultimii ani, în dezbaterea publică, de actuala clasă politică. Se pare că atât membrii coaliţiei de guvernare PNL-USRPLU- UDMR, cât şi reprezentanţii celui mai puternic partid de opoziţie - PSD nu doresc să schimbe actuala organizare administrativ-teritorială, pentru a nu-şi tulbura bazinele electorale din anumite zone şi pe care le ţin mai bine sub control prin sumele de echilibrare oferite de la bugetul statului, anual, la fiecare rectificare, pentru cele peste 200 de oraşe mici şi mijlocii şi pentru aproximativ 1200 de comune, ale căror venituri locale nu le asigură sumele necesare funcţionării administraţiilor publice locale.

Din cauza acestor sensibilităţi politice, reorganizarea administrativ-teritorială nu a fost prinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deşi ar fi fost o reformă care ar fi impulsionat decisiv administraţiile locale în drumul către rezilienţa cu structurile similare din Uniunea Europeană. Practic, cea mai importantă reformă necesară administraţiei publice nu se regăseşte în PNRR şi nici măcar factorii decisivi de la Bruxelles nu au observat acest lucru.

Reorganizarea administrativ-teritorială ar fi necesară şi prin prisma declaraţiilor recente ale premierului Florin Cîţu, care afirmă că aproape jumătate din unităţile administrativ teritoriale nu îşi pot susţine din veniturile proprii bugetul necesar plăţii salariilor.

"Astăzi, în România, sunt jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale unde veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile, de exemplu. Acesta nu este un model sustenabil şi trebuie să vedem cum găsim o soluţie aici. (...) Sunt 1250 de unităţi administrativ-teritoriale în România ale căror cheltuieli cu salariile sunt mai mari decât veniturile proprii sau veniturile totale chiar. Avem clar o problemă. (...) În acelaşi timp, rata de colectare, în foarte multe din UAT-uri, nu este unde ar trebui să fie şi aici putem să discutăm de ce unele dintre UAT-uri preferă să nu fie în ghişeul.ro sau alte sisteme care ar ajuta la colectare. (...) Am două lucruri pe care vreau să le discutăm - pentru că le-am discutat şi înainte. E vorba de o reformă a cheltuielilor - să ne uităm puţin la cheltuieli - şi bineînţeles la gradul de colectare", a declarat şeful Guvernului atât la o întâlnire cu autorităţile publice din judeţul Alba, cât şi la un eveniment organizat de Asociaţia Municipiilor din România.

Aproape 90% dintre localităţile ţării au nevoie anual de echilibrarea bugetelor prin sumele alocate de la bugetul de stat

Conform legii salarizării unitare, un primar al unei comune de până în 1500 de locuitori are un salariu brut de aproximativ 10000 de lei, în timp ce viceprimarul are un salariu brut de circa 7000 de lei, iar pe lângă aceştia într-o primărie mai sunt angajaţi un secretar al unităţii administrativ-teritoriale, un contabil, responsabilii de compartimentele juridic, asistenţă socială, agricol, urbanism, stare civilă şi administraţie, plus consilierii locali(care sunte remuneraţi cu 10% din indemnizaţia brută a primarului). Potrivit Codului Administrativ, localităţile cu o populaţie sub 1500 de locuitori au un Consiliu Local format din nouă membri.

Din această cauză, pe fondul insuficienţei veniturilor locale şi a slabei colectări fiscale, aproape toate unităţile administrativ teritoriale au nevoie de fonduri de echilibrare de la bugetul de stat care să le asigure bugetul local pe zona de funcţionare. Astfel, conform situaţiilor existente la structurile asociative din administraţia publică locală, din 2862 de comune, 2792 au nevoie de sume de echilibrare a bugetului local, iar din 216 oraşe mici şi mijlocii, 193 solicită anual bani pentru echilibrarea bugetului de funcţionare. La fel de dramatică este situaţia şi în cazul municipiilor nereşedinţă de judeţ, unde din 62 de astfel de unităţi administrativ-teritoriale, 56 au nevoie la fiecare rectificare bugetară de sume de echilibrare. Cel mai bine, din punct de vedere financiar, se situează municipiile reşedinţă de judeţ, unde situaţia ne arată că dintr-un total de 40, doar 9 localităţi de acest rang primesc sume de echilibrare de la bugetul de stat.

În aceste condiţii, este surprinzător faptul că la nivel central nu se pune accentul pe o rapidă reorganizare administrativ-teritorială, care să scadă drastic cheltuielile atât la nivel local cât şi la nivel central, asigurând sustenabilitatea lor din veniturile noilor localităţi, regiuni sau ţinuturi.

Referitor la acest aspect, prim-ministrul Florin Cîţu a respins la începutul verii ideea unei reforme administrativ-teritoriale care să ducă la scăderea numărului de localităţi. El a spus că nu vrea o astfel de reorganizare prin lege, ci să se realizeze "natural".

"Aş vrea să creăm motivaţia să se realizeze natural reorganizarea administrativ-teritorială, nu printr-o lege. Să creăm proiecte în jurul cărora aceste UAT-uri să se unească. Dacă venim într-o zonă şi finanţăm şcoală, spital, să se unească natural. Este o opinie personală", a spus premierul Florin Cîţu.

Faţă de afirmaţiile premierului, surse din interiorul Asociaţiei Comunelor din România ne-au spus că există cadrul legislativ necesar pentru ca localităţile să se unească natural în jurul unor proiecte majore.

"Când s-a făcut modificarea legii 215/2001, prin legea 273/2006 a fost introdus conceptul de asociaţie de dezvoltare intercomunitară. Atunci, colectivul condus de fostul secretar de stat Mircea Toader a solicitat ca aceste asociaţii să fie susţinute cu fonduri speciale, care mai târziu să ducă la coagularea UAT-urilor din zonele respective şi apariţia altor UAT-uri, mai mari. Din păcate, nu s-a urmat în toţi aceşti ani strategia de alocare a fondurilor pentru dezvoltarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi guvernele s-au limitat să susţină ADI-urile în privinţa gestionării relaţiilor cu operatorii de apă sau din domeniul managementului deşeurilor", au susţinut sursele citate pentru ziarul BURSA.

Reorganizarea administrativ-teritorială, împiedicată de clasa politică

Membrii ACoR susţin că reforma propusă de curând de Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, şi care va fi aplicată la Buzău prin unirea comunei Ţinteşti cu municipiul Buzău nu este o reorganizare administrativ-teritorială viabilă, dacă sunt analizate motivaţiile care stau la bază.

"Municipiul Buzău are vreo 8000 de hectare, din care 5000 intravilan. Comuna Ţinteşti are 11000 de hectare, din care 4000 intravilan, iar unirea celor două localităţi va duce la dublarea suprafeţei din intravilan, ceea ce reprezintă un câştig mare pentru Buzău. Dar nu va rezulta mare lucru, deoarece obiectivul privind crearea de noi locuri de muncă pentru Ţinteşti nu va fi atins, pentru că locurile de muncă, dacă se dorea, puteau fi create şi până acum. În mişcarea din Buzău sunt alte interese, iar cel mai puternic este cel privind salarizarea. Primarul din Ţinteşti va trece în urma reorganizării de la un coeficient de salarizare de 4,5 la un coeficient de salarizare de 8, în calitate de viceprimar al municipiului Buzău. Probabil că edilul din Ţinteşti care câştigă acum în jur de 9000 lei, va ajunge la un salariu de 16.000 lei lunar. Asta nu înseamnă reformă, ci momeală", ne-au spus sursele citate.

Conform lor, o reorganizare teritorial administrativă nu este dorită nici de marile partide politice.

"În acest moment sunt peste 40.000 de aleşi locali la nivelul întregii ţări, din care aproape 2/3 aparţin PNL şi PSD. Toţi aceşti aleşi locali nu sunt doar membrii, ci şi activişti ai partidelor respective. Vă daţi seama ce se va întâmpla dacă s-ar reduce la un sfert numărul acestora, în cazul unei drastice reorganizări administrativ-teritoriale? Partidele ar pierde legătura directă cu cetăţeanul, iar la nivel central aparatul de stat ar trebui să fie redus şi el drastic", ne-au transmis surse din interiorul ACoR.

Se pare că aceeaşi opinie o au şi reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România, care susţin că este nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială, dar care să aibă la bază o amplă dezbatere publică în care să le fie prezentate cetăţenilor beneficiile reale ale unei reaşezări teritoriale.

"Reforma nu poate fi decuplată de descentralizare, iar descentralizarea nu se face, deoarece puterea centrală nu e dispusă să cedeze deciziile şi resursele financiare necesare în teritoriu. Dacă ar renunţa la acestea, orice reprezentant al puterii centrale şi-ar pierde din influenţă, pentru că primarii nu s-ar mai duce la cei care nu au putere de decizie. Unificarea UAT-urilor este greu de abordat, pentru că ar însemna ca mulţi primari de comune să renunţe la posturile pe care le ocupă în acest moment. Eu, personal, sunt pentru o reorganizare după modelul adoptat de Danemarca în anii '70. Atunci, pe baza unei înţelegeri parlamentare care s-a concretizat legislativ, Danemarca a redus numărul UAT-urilor de la 1100 la 275. După aceea au introdus principiul intercomunalităţii pentru realizarea în comun a managementului deşeurilor, managementului educaţional şi managementului în domeniul sănătăţii. După aplicarea acestui principiu, timp de 20 ani, principiu ce a permis unirea voluntară a mai multor localităţi, danezii au redus din nou numărul acestora, iar acum au un pic peste 90 de unităţi administrativ-teritoriale. La fel au făcut şi cu departamentele, care de la 19 s-au redus la 5. Eu sunt împotriva introducerii regiunii ca nivel între stat şi judeţe, deoarece s-ar disipa şi mai mult decizia. Regiunile ar trebui să înlocuiască judeţele sau reorganizarea să se facă pe ţinuturi - cum a fost odată - dar pe baza unei dezbateri publice. Consider că România are nevoie de maximum 10-12 regiuni", ne-a spus Ionel Chiriţă, preşedinte executiv al Asociaţiei Oraşelor din România.

Domnia sa ne-a pus la dispoziţie şi un document pe care AOR l-a înaintat guvernărilor PSD, prin care solicita înfiinţarea un program naţional pentru realizarea unor centre de dezvoltare zonală cu următoarele obiective: creşterea capacităţii localităţilor de a-şi susţine propriul proces de dezvoltare; ridicarea calităţii vieţii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice; dezvoltarea echilibrată între localităţile din cadrul judeţului, dintre diferite judeţe, dintre mediul urban şi rural, dintre zone centrale şi periferice; asigurarea unor şanse egale pentru accesul de informare, cercetare şi dezvoltare tehnologicn, educaţie şi formare continun a populaţiei, în toată zona; stimularea cooperării intercomunitare care contribuie la progresul economic şi social al zonei; promovarea unei dezvoltări spaţiale armonioase şi a reţelei de localităţi; diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localităţi; revitalizarea zonelor defavorizate, promovarea unor politici adaptate unor particularităţi zonale; prevenirea de noi dezechilibre, prin prevenirea apariţiei unor zone-problemă; stimularea dezvoltării echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării, în vederea creşterii competitivităţii şi a performanţelor economice; stimularea coopernrii inter-regionale interne şi internaţionale.

Din păcate, documentul respectiv a rămas uitat prin sertarele Palatului Victoria atât în perioada guvernărilor PSD, cât şi în timpul guvernărilor Orban, dar şi acum, sub guvernarea Cîţu.

Primele discuţii despre regionalizare au fost purtate în timpul guvernării PSD din perioada 2000-2004, când premierul Adrian Năstase a menţionat posibilitatea împărţirii ţării pe regiuni de dezvoltare. Subiectul a fost închis după ce reprezentanţii UDMR au introdus în dezbatere conceptul împărţirii pe regiuni cu o identitate etnică bine definită. Ulterior, în anul 2011, premierul Emil Boc a încercat o reorganizare administrativ-teritorială, prin comasarea judeţelor, dar din nou UDMR s-a opus. Ultima încercare a fost cea a Uniunii Social-Liberale (PSD+PNL), alianţă care nu s-a înţeles pe noua împărţire administrativ-teritorială în 2013. Proiectul PNL prevedea împărţirea României în opt regiuni, fiecare având un guvernator şi un consiliu propriu, dar s-a lovit de opoziţia celor de la PSD.

Acelaşi Emil Boc, dar în calitate de primar al municipiului Cluj-Napoca, a relansat, la începutul lunii iulie 2021, ideea regionalizării României printr-o comasare a judeţelor în regiuni, fapt ce ar facilita atragerea de fonduri europene şi, de asemenea, ar distruge un sistem clientelar vechi de 55 de ani.

Mai mult, Asociaţia Municipiiilor din România (AMR), al cărei preşedinte este Emil Boc, a schiţat un proiect de lege vizând "unificarea voluntară" a municipiilor cu unităţile administrativ teritoriale limitrofe. Primul pas este modificarea Codului Administrativ astfel încât să fie prevăzută "unificarea administrativă voluntară". Potrivit documentului, primarii localităţilor desfiinţate devin automat viceprimari ai noii entităţi, care va fi condusă de primarul localităţii cu rangul mai mare. De asemenea, noul consiliu local va fi format până la finalul mandatului dintr-un număr de consilieri egal cu suma numărului de consilieri locali aleşi. Următorul pas este punerea în practică a unificării. În acest caz sunt propuse două variante, care pornesc de la organizarea unui referendum local. O variantă prevede ca localităţile care s-au unit cu municipiul să devină sectoare ale acestuia.

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. iar icepeti cu ideea asta cretina promovata in timpul lui Besseu si Boc ??? care e sensul reorganizarii ????? in 68 Ceausescu a trevenit la organizarea antebelica, pentru ca organizarea pe regiuni, primovata de sovietici, nu era deloc eficienta. in afara Poloniei, unde la fel ca in vremea lui Ceausescu, s-a facut reorganizare administrativa, in ce tara ati mai vazut asa ceva ????mai bine ati incerca sa eficientizati magaria numita administratie publica, care colcaie de consilieri, funtionari si functionarasi care habar nu au cu ce se ocupa. Un exemplu: acum doi ani primaria Constanta avea 840 de angajati !!!!! ce faceau toti acesti paraziti ? + consilierii care taie frunza la caini ????? Am inteles ca oamna Clocotida are un birou juridic cu 22 de angajati dar a angajat si o firma de avovatura !!!! e de inteles independenta administratiei, dar nu deviata catre cretinism. Va indemn sa cititi ce scie pe statuia lui Vasile Lascar: Vreau sa fac din administratie o a doua magistratura"". Rusine

    1. ati inteles nimic din cea ce inseamna reimpartire teritoriala! Tocmai pt. ca sunt prea multe judete, administratia publica colcaie de functionari si consilieri care se calca in picioare. Nici ce propune Boc nu e bine, comasarea aia nu reduce nr. imens de bugetari! Infiintarea celor 8 regiuni cu autonomie economica ( vezi Canada, de ex.) este solutia!! Dar e clar ca politrucii actuali din toate partidele nu vor!! Si nu stiu de ce nu-i OBLIGAM sa o faxa!!

      Si tu ai drept de vot, Ioane? Daca ar fi sa primesti acest drept dupa cat si cum poti rationa atunci n-ai putea vota inainte de 95 de ani, si asta doar pe baza premisei ca ai sanse sa-ti vina mintea la cap pana atunci.

      Ce nerusinare! 

    CIOLANELE CUI RĂMÂN ...???

    Indiferent de nuanțe, variante, etc ajungem în același punct critic pe subiect : AUTONOMIE ECONOMICA si/sau TERITORIALA!

    Germania are 16 landuri, iar Romania are 41 de judete. Fiecare judet cu aparat administrativ de sute de angajati taietori de frunza la caini. Romania se imprumuta lunar sa puna bani, nu putini, pe cardurile acestor nulitati. Trebuie facut ceva... Privatii ar trebui sa iasa in strada.

    1. Foarte corect!

      Comentariu absolut ridicol și lipsit de logică: în Germania nu e mai bine pentru că au 16 landuri și în România nu e mai rău pentru că are 41 de județe! Elveția are 26 cantoane la suprafața de 5 ori mai mică decât România. Folosind aceeași logică strâmbă, poate ar trebui să înmulțim județele să ajungem la ponderea Elveției (aprox 100). Nu? Evident că nu! Problemele României sunt evident altele decât împărțirea zonală, dar hai să mai facem ALTE schimbări INUTILE care ar da afară 10000 oameni (la nivelul tuturor județelor) și ar angaja alți 15000 (la nivelul tuturor regiunilor).

      Iar ratații (de politicieni), incapabili să facă ceva UTIL ar bifa încă o mare realizare INUTILĂ care ne-ar îngropa și mai mult. 

    Probabil in 26 cantone din Elvetia sunt angajati cat avem noi in doua judete. Avem tot felul de agentii (cum ar fi de mediu) cu ape pline de plastice...Problema la noi este ca sunt multi, cu bani multi, si degeaba...La asta s a referit comentariul...care ar fi ridicolul?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro