Reuniune informală a miniştrilor afacerilor europene, la Copenhaga

Miniştrii afacerilor europene din ţările membre ale Uniunii Europene se reunesc, la Copenhaga, în cadrul unei reuniuni informale, sub egida preşedinţiei daneze a Uniunii, în zilele de 1-2 septembrie 2025, relatează Agerpres. Reuniunea are ca principal subiect de discuţie procesul de extindere a UE, participând astfel şi miniştri de externe ai Ucrainei, Republica Moldova, Balcanii de Vest şi Turcia etc, informează site-ul https://danish-presidency.consilium.europa.eu/.

Reuniunea se desfăşoară sub titlul "From Copenhagen to Copenhagen to Copenhagen" / (De la Copenhaga, la Copenhaga şi iar la Copenhaga), cu referire la preşedinţiile anterioare ale Danemarcei din 1993 şi 2002, la celebrele "Criterii de Copenhaga" din 1993 sau la procesul de extindere din 2004, mai scrie sursa citată.

Prima parte a reuniunii se va concentra pe semnificaţia criteriilor de la Copenhaga, împreună cu miniştrii ţărilor candidate. În a doua parte a întâlnirii, miniştrii din statele membre ale UE vor discuta despre consolidarea setului de instrumente al UE privind statul de drept. Reuniunea se va încheia cu un prânz de lucru pe tema pregătirilor UE pentru extindere, inclusiv prin reforme interne.

*• Criteriile de la Copenhaga şi procesul de extindere al UE

Criteriile de la Copenhaga reprezintă o serie de condiţii pe care trebuie să le îndeplinească orice ţară doreşte să devină membră a Uniunii Europene. Ele au fost stabilite de Consiliul European de la Copenhaga în 1993 şi întărite de Consiliul European de la Madrid în 1995.

Primul criteriu este unul politic şi este reprezentat de stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului, precum şi respectarea şi protejarea minorităţilor. Al doilea criteriu se referă la domeniul economic şi spune că economia unui stat trebuie să fie una de piaţă, funcţională şi cu capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor pieţei din UE. Al treilea criteriu se referă la capacitatea administrativă şi instituţională a statului de a-şi asuma obligaţiile de membru, inclusiv capacitatea de a implementa în mod eficace normele, standardele şi politicile care constituie corpusul legislaţiei UE ("acquis-ul cumunitar"), precum şi aderarea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare, scriu site-urile https://eur-lex.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/.

La 30 octombrie 2024, Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere 2024, care oferă o evaluare detaliată a stării actuale şi a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest, Turcia, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia în procesul lor de aderare la Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe implementarea reformelor fundamentale, precum şi îndrumări clare privind priorităţile de reformă viitoare.

Procesul de extindere a cunoscut o dinamică mai alertă în anii 2023 şi 2024. Grupul tematic al elementelor fundamentale a fost deschis cu Albania la 15 octombrie 2024. Negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova au fost deschise în cadrul primelor conferinţe interguvernamentale din iunie 2024. După îndeplinirea criteriilor de referinţă intermediare pentru capitolele privind statul de drept, Muntenegru este pe cale să închidă provizoriu noi capitole de negociere. În martie 2024, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia şi Herţegovina. Procesul de examinare analitică a fost finalizat atât cu Albania, cât şi cu Macedonia de Nord la sfârşitul anului 2023.

Până în prezent au avut loc 7 runde de extindere, Uniunea Europeană numărând 27 de ţări. Zece membri aspiranţi sunt implicaţi în prezent în procesul de aderare. Între actualele ţări candidate la UE se numără: Muntenegru, Serbia, Turcia, Macedonia de Nord, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

*• Anterioara reuniune a miniştrilor afacerilor europene din UE

Anterioara reuniune a miniştrilor afacerilor europene din UE s-a desfăşurat la 24 iunie 2025 şi a fost una formală. În cadrul dialogului anual privind statul de drept, Consiliul a avut o dezbatere pe ţări, axându-se pe situaţia statului de drept din Finlanda. Comisia a prezentat principalele constatări ale capitolului referitor la Finlanda din raportul său din 2024 privind statul de drept. Delegaţia finlandeză a prezentat apoi principalele evoluţii la nivel naţional şi aspectele specifice ale cadrului său naţional privind statul de drept. A urmat o rundă de observaţii şi întrebări în cadrul căreia alte delegaţii şi-au împărtăşit experienţele şi bunele practici în ceea ce priveşte evoluţiile menţionate, conform https://www.consilium.europa.eu/.

De asemenea, Consiliul a adoptat o directivă privind facilitarea dreptului de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European (PE) pentru cetăţenii UE care îşi au reşedinţa într-un stat membru şi care nu sunt resortisanţi ai acestuia şi a luat act de un raport intermediar referitor la proiectul de directivă privind transparenţa reprezentării intereselor în numele ţărilor terţe.