Reuters: Datoria publică a SUA a ajuns la 40 de trilioane de dolari, pe fondul creşterii deficitului bugetar

Datoria publică a Statelor Unite a atins pragul de 40 de trilioane de dolari în august, alimentând dezbaterea privind riscurile financiare pentru cea mai mare economie a lumii şi posibilele consecinţe politice pentru preşedintele Donald Trump şi Partidul Republican înaintea alegerilor parlamentare din 3 noiembrie, relatează Reuters.

Deocamdată, pieţele financiare nu indică o deteriorare semnificativă a percepţiei privind riscul de credit al SUA, chiar dacă randamentele obligaţiunilor cresc la nivel mondial, potrivit analiştilor citaţi de Reuters. Prima pe termen, indicator care reflectă compensaţia solicitată de investitori pentru riscurile asociate deţinerii obligaţiunilor pe termen lung, nu a înregistrat până acum o creştere considerată alarmantă pentru Statele Unite, relatează Reuters.

Riscurile persistă însă, în condiţiile în care administraţia Trump nu a prezentat măsuri concrete suficiente pentru reducerea deficitului bugetar şi limitarea creşterii costurilor de finanţare, potrivit analiştilor citaţi de Reuters. Administraţia susţine că extinderea economiei şi politica tarifară comercială vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei fiscale a ţării, relatează Reuters.

Creşterea costurilor de împrumut se reflectă şi în dobânzile la creditele ipotecare şi la alte împrumuturi de consum, într-un moment în care alegătorii americani sunt preocupaţi în special de costul vieţii, potrivit Reuters. Alegerile pentru Congres, programate pentru 3 noiembrie, ar putea modifica echilibrul de putere din Senat şi Camera Reprezentanţilor, în condiţiile în care sondajele indică riscuri electorale pentru republicani, relatează Reuters.

Departamentul Trezoreriei SUA a raportat un deficit bugetar de aproximativ 2 trilioane de dolari pentru anul fiscal încheiat la 30 septembrie 2026, cu 12% peste nivelul din anul precedent şi cel mai ridicat din ultimii cinci ani, potrivit datelor citate de Reuters. Deficitul a fost al treilea ca mărime din istoria ţării, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor aferente datoriei au atins un record de 1,36 trilioane de dolari, relatează Reuters.

Deficitele bugetare americane au rămas ridicate după pandemia de COVID-19, pe fondul cheltuielilor pentru programele sociale, al reducerilor de impozite, al majorării cheltuielilor militare şi al creşterii costurilor de finanţare, potrivit Reuters. În anul fiscal 2026, cheltuielile guvernului federal au depăşit veniturile cu o sumă echivalentă cu aproximativ 6,2% din produsul intern brut, în timp ce un deficit de circa 3% din PIB este considerat de unii analişti mai sustenabil pe termen lung, relatează Reuters.

Din totalul datoriei de 40 de trilioane de dolari, aproximativ 32 de trilioane reprezintă obligaţiuni de Trezorerie deţinute de investitori, în timp ce o altă parte include obligaţii faţă de instituţii şi fonduri guvernamentale, potrivit Reuters. Raportul dintre datoria publică şi PIB se situează în jurul valorii de 100%, un nivel comparabil cu cel înregistrat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters.

Economiştii sunt împărţiţi în privinţa momentului în care nivelul datoriei ar putea deveni o problemă majoră, însă consideră că o incapacitate de plată a Statelor Unite rămâne foarte puţin probabilă, potrivit Reuters. Unii oficiali ai Rezervei Federale au avertizat că, în timp, ar putea apărea o presiune fiscală mai puternică, iar efectele vor depinde atât de ritmul creşterii economice, cât şi de reacţia autorităţilor, relatează Reuters.

Creşterea randamentelor obligaţiunilor la nivel mondial obligă Statele Unite să suporte costuri mai mari pentru refinanţarea datoriei şi intensifică concurenţa pentru capital cu alte state şi companii care finanţează proiecte de inteligenţă artificială, potrivit Reuters. Analiştii avertizează că un cerc vicios format din datorii mai mari, dobânzi ridicate şi noi împrumuturi ar putea fi dificil de întrerupt exclusiv prin accelerarea creşterii economice, relatează Reuters.

„Fiecare candidat din campania electorală din 2026 ar trebui întrebat cum ar lucra pentru a plasa bugetul pe o cale sustenabilă”, a declarat Carolyn Bourdeaux, directoarea executivă a organizaţiei Concord Action, citată de Reuters.

„Fără acţiuni reale în privinţa acestor probleme fiscale vitale, America se îndreaptă spre o criză fiscală de rău augur, care ne-ar lăsa pe toţi într-o situaţie mult mai rea decât ar vrea cineva din Washington, aparent, să creadă”, a avertizat Carolyn Bourdeaux, potrivit Reuters.