Reuters: Planul Franţei de a recunoaşte statul palestinian atrage critici din partea Israelului şi a SUA

Franţa intenţionează să recunoască statul palestinian în septembrie, în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, a declarat joi preşedintele Emmanuel Macron, în speranţa de a aduce pace în regiune, dar planul a stârnit reacţii furioase din partea Israelului şi a Statelor Unite, relatează Reuters, de la care precizăm următoarele.

Macron, care a anunţat decizia pe platforma X, a publicat o scrisoare trimisă preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, confirmând intenţia Franţei de a merge înainte cu recunoaşterea Palestinei şi de a lucra pentru a convinge alţi parteneri să-i urmeze exemplul.

„Fidel angajamentului său istoric pentru o pace justă şi durabilă în Orientul Mijlociu, am decis ca Franţa să recunoască statul Palestina”, a spus Macron. „Voi face acest anunţ solemn la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în septembrie.”

Franţa, care găzduieşte cele mai mari comunităţi evreieşti şi musulmane din Europa, va deveni prima mare ţară occidentală care recunoaşte statul palestinian, ceea ce ar putea impulsiona o mişcare dominată până acum de naţiuni mai mici, în general mai critice faţă de Israel.

Ştirea a stârnit furia Israelului şi a Washingtonului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a condamnat decizia unuia dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Israelului, membru G7, afirmând că un asemenea gest „răsplăteşte terorismul şi riscă să creeze un nou proxy iranian”.

Într-o postare pe X, Netanyahu a adăugat: „Un stat palestinian, în aceste condiţii, ar fi o rampă de lansare pentru anihilarea Israelului - nu pentru a trăi în pace alături de el. Să fie clar: palestinienii nu caută un stat alături de Israel, ci unul în locul Israelului.”

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a descris mişcarea ca pe „o ruşine şi o capitulare în faţa terorismului”, adăugând că Israelul nu va permite crearea unei „entităţi palestiniene care să ne afecteze securitatea şi să ne pericliteze existenţa”.

În replică, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că Statele Unite „resping ferm planul (lui Macron) de a recunoaşte statul palestinian la Adunarea Generală a ONU”.

Într-o postare pe X, el a declarat: „Această decizie iresponsabilă serveşte doar propagandei Hamas şi întârzie pacea. Este o palmă peste faţă pentru victimele din 7 octombrie.”

Anterior, Canada a făcut apel la Israel să caute pace, premierul Mark Carney condamnând „eşecul de a preveni dezastrul umanitar care se agravează rapid în Gaza” şi reiterând sprijinul pentru soluţia celor două state.

Carney a acuzat, de asemenea, Israelul de încălcarea dreptului internaţional prin blocarea ajutorului finanţat de Canada pentru civilii din enclava palestiniană devastată de război.

„Canada cere tuturor părţilor să negocieze imediat o încetare a focului, cu bună credinţă”, a adăugat el. „Reiterăm apelurile noastre către Hamas de a elibera imediat toţi ostaticii şi către guvernul israelian de a respecta integritatea teritorială a Cisiordaniei şi a Gazei.”

Într-o notă diplomatică din iunie, Statele Unite au afirmat că se opun oricăror măsuri care ar recunoaşte unilateral statul palestinian, avertizând că acest lucru ar putea contraveni intereselor de politică externă ale SUA şi ar putea avea consecinţe.

În iunie, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a spus că nu crede că un stat palestinian independent mai este un obiectiv de politică externă al SUA.

Preşedintele Donald Trump însuşi şi-a exprimat îndoielile cu privire la soluţia celor două state, propunând, în februarie, o preluare a Gazei de către SUA - o idee condamnată de organizaţii pentru drepturile omului, state arabe, palestinieni şi ONU ca fiind o propunere de „epurare etnică”.

Macron a oscilat luni întregi asupra recunoaşterii statului palestinian, ca parte a unui efort de a menţine vie ideea unei soluţii cu două state, în pofida presiunilor contrare.

Oficialii francezi au luat iniţial în calcul această decizie înainte de o conferinţă a Naţiunilor Unite, pe care Franţa şi Arabia Saudită plănuiau să o co-organizeze în iunie, pentru a stabili parametrii unei foi de parcurs către un stat palestinian, asigurând în acelaşi timp securitatea Israelului.

Conferinţa a fost amânată din cauza presiunilor SUA şi a războiului aerian de 12 zile Israel-Iran, care a dus la închiderea spaţiului aerian regional, îngreunând participarea unor state arabe.

Evenimentul a fost reprogramat şi redus la nivel de miniştri pentru 28-29 iulie, urmând ca o a doua reuniune, cu şefi de stat şi de guvern, să aibă loc în marja Adunării Generale a ONU din septembrie.

Decizia de a face anunţul înainte de conferinţa de săptămâna viitoare are ca scop oferirea echipei franceze de la ONU a unui cadru de lucru cu alte ţări care iau în considerare recunoaşterea unui stat palestinian sau au rezerve în această privinţă.

Diplomaţii spun că Macron s-a confruntat cu rezistenţă din partea aliaţilor precum Marea Britanie şi Canada în privinţa recunoaşterii statului palestinian. Aproximativ 40 de miniştri de externe se vor afla la New York săptămâna viitoare.

Oficialii israelieni au petrecut luni întregi încercând să împiedice această recunoaştere, numind-o un „dezastru nuclear” pentru relaţiile bilaterale.

Surse familiare cu subiectul spun că avertismentele Israelului către Franţa au variat de la reducerea cooperării în domeniul informaţiilor până la complicarea iniţiativelor regionale ale Parisului - existând chiar sugestii de posibilă anexare a unor părţi din Cisiordania.

Israelul duce un război devastator în Gaza de la atacul mortal al grupării militante Hamas asupra Israelului din octombrie 2023 şi spune că recunoaşterea unui stat palestinian acum ar echivala cu recompensarea Hamas.

Mulţumind Franţei, vicepreşedintele Autorităţii Palestiniene, Hussein Al Sheikh, a declarat pe X că decizia lui Macron reflectă „angajamentul Franţei faţă de dreptul internaţional şi sprijinul său pentru drepturile poporului palestinian la autodeterminare şi la înfiinţarea propriului stat independent.”