Reuters: Racheta Starship a companiei SpaceX ajunge pe orbită pentru prima dată şi lansează sateliţi Starlink

Racheta de nouă generaţie Starship a companiei SpaceX a ajuns pe orbită pentru prima dată luni, în pofida opririi unuia dintre motoarele sale, a depăşit această problemă tehnică în timpul zborului şi a plasat primul lot de sateliţi noi Starlink, în condiţiile în care compania lui Elon Musk, fondatorul SpaceX, intenţionează să introducă vehiculul în utilizare curentă spre sfârşitul acestui an, transmite Reuters.

Vehiculul fără echipaj, înalt cât o clădire cu 40 de etaje şi format dintr-o rachetă propulsoare Super Heavy şi nava principală superioară Starship, a decolat de pe rampa de lansare a complexului Starbase deţinut de SpaceX de-a lungul Golfului Mexic, lângă Brownsville, Texas. Propulsorul Super Heavy a ridicat treapta superioară Starship în spaţiu înainte să revină în apele Golfului pentru o amerizare controlată de motoare, după aterizările dure ale propulsorului înregistrate în două misiuni anterioare, informează agenţia de presă.

La intrarea în spaţiu, unul dintre cele trei motoare principale ale Starship s-a oprit mai devreme decât era planificat, evoluţie care l-a determinat pe Dan Huot, purtătorul de cuvânt al SpaceX, să anunţe în transmisiunea în direct a misiunii că nava nu poate să atingă orbita, notează sursa citată.

„Echipa a luat decizia să nu angajeze nava pe orbită”, a declarat Dan Huot, purtătorul de cuvânt al SpaceX, relatează agenţia de presă.

Dan Huot, purtătorul de cuvânt al SpaceX, a revenit însă asupra declaraţiei câteva minute mai târziu, după ce o actualizare din partea inginerilor a confirmat că nava are încă posibilitatea să încerce o pornire a motoarelor care să o propulseze pe orbită, manevră pe care Starship a realizat-o cu succes după câteva minute. Odată ajunsă pe orbită, Starship a început plasarea a 26 de sateliţi Starlink de nouă generaţie, unul câte unul, la o altitudine planificată de aproximativ 269 de kilometri (161 de mile), transmite sursa citată.

Racheta Starship, construită pentru lansarea mai frecventă a sateliţilor Starlink ai SpaceX şi pentru transportarea viitoarelor misiuni NASA către Lună, are programate şase orbite în jurul Pământului în timpul unei călătorii de 10 ore - cea mai lungă de până acum - înaintea amerizării în Oceanul Pacific, la vest de Chile, precizează agenţia de presă.

Atingerea orbitei, un reper principal pentru orice rachetă nouă concepută să livreze încărcături utile în spaţiu, a reprezentat o realizare amânată îndelung pentru Starship, pe care Elon Musk, fondatorul SpaceX, a preconizat-o iniţial pentru anul 2022, urmată de lansări de sateliţi în anul 2023. Din anul 2023, însă, toate cele 13 zboruri de testare anterioare ale Starship s-au limitat la spaţiul suborbital, în pofida unei campanii de dezvoltare de aproape un deceniu care a costat SpaceX peste 15 miliarde de dolari până în prezent. Elon Musk, fondatorul SpaceX, a declarat că intenţionează în cele din urmă să efectueze sute sau mii de zboruri Starship pe an, un ritm de lansare fără precedent în industria spaţială, informează Reuters.

Călătoria de luni contează din punct de vedere tehnic drept al 14-lea zbor de testare al Starship, dar transportă totuşi grupul de sateliţi noi de internet Starlink, cu o valoare potenţială de milioane de dolari, prima încărcătură utilă orbitală pentru această rachetă. Analiştii estimează că lansarea de luni a noilor sateliţi V3 Starlink ai SpaceX echivalează cu venituri proiectate de sute de milioane de dolari pentru divizia Starlink a companiei, pe baza capacităţii suplimentare pentru clienţi adăugate reţelei, fapt ce evidenţiază rolul fundamental al Starship în deservirea nucleului de profit al companiei, notează sursa citată.

Potrivit SpaceX, sateliţii V3 Starlink din misiunea de luni gestionează de 10 ori mai multe date decât predecesorii lor, mini-sateliţii V2, pe care compania i-a lansat în grupuri de câte 20 sau 30 simultan cu rachetele sale Falcon 9. În încercarea de extindere într-un ritm mai rapid a constelaţiei sale de sateliţi de bandă largă, Elon Musk, fondatorul SpaceX, doreşte să lanseze sateliţii V3 de capacitate mai mare în loturi de câte 60 per lansare, odată ce Starship intră în exploatare curentă, un obiectiv pe care urmăreşte acum să îl atingă la sfârşitul acestui an, relatează agenţia de presă.

Debutul orbital al Starship vine, de asemenea, la trei luni după ce SpaceX s-a listat la bursă printr-o ofertă publică iniţială (IPO) record în luna iunie, operaţiune care a transformat-o în a şasea cea mai mare companie americană după valoare şi l-a transformat pe Elon Musk, fondatorul SpaceX care a înfiinţat compania în anul 2002, în primul trilionar din lume, transmite sursa citată.

O mare parte din valoarea de piaţă a SpaceX şi din încrederea continuă a investitorilor în companie - evaluată la 2 trilioane de dolari la închiderea şedinţei de vineri - depinde de succesul Starship, care a fost proiectată drept prima navă spaţială complet reutilizabilă din lume. Racheta argintie cu aripi multiple este esenţială pentru îndeplinirea ambiţiilor lui Elon Musk, fondatorul SpaceX, privind reducerea costurilor de lansare, extinderea vastă a afacerii sale Starlink şi amplasarea a mii de centre de date orbitale pentru inteligenţa artificială în spaţiu, informează Reuters.

Starship urmează să joace, totodată, un rol central în programul Artemis al NASA, care urmăreşte readucerea astronauţilor pe suprafaţa Lunii pentru prima dată din anul 1972 şi construirea unei prezenţe lunare pe termen lung, ca o etapă intermediară către viitoarea explorare umană a planetei Marte. Ca o măsură a locului esenţial ocupat de Starship în viitorul corporativ al SpaceX, investitorii au şters aproximativ 100 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a SpaceX după ce zborul de testare cu numărul 13 a fost anulat în ultima secundă în luna iulie, zbor care a decolat în cele din urmă cinci zile mai târziu, notează sursa citată.

Un obiectiv critic pentru a 14-a ieşire a Starship este supravieţuirea în timpul zborului său de întoarcere spre Pământ, proces care începe cu aprinderea de ieşire de pe orbită a unui motor Raptor în spaţiu şi orientarea precisă a vehiculului pentru reintrarea în atmosferă. Coborârea controlată finală a navei spaţiale este concepută să culmineze cu o manevră a propulsoarelor pentru întoarcerea verticală a vehiculului, astfel încât acesta să atingă marea cu vârful în sus. Deşi misiunile viitoare prevăd ca Starship să execute o aterizare similară pe uscat, înapoi în Texas, pentru acest ultim zbor nu este planificată nicio recuperare a navei spaţiale, contrar speranţelor anterioare exprimate de Elon Musk, fondatorul SpaceX, relatează agenţia de presă.