Reuters: UE pregăteşte subvenţii temporare la energie, dar avertismentul este legat de costurile bugetare

Uniunea Europeană se pregăteşte să anunţe săptămâna viitoare o relaxare a regulilor privind ajutoarele de stat, pentru a permite guvernelor să atenueze impactul scumpirii energiei, însă costurile fiscale riscă să crească puternic dacă războiul se prelungeşte, relatează Reuters.

Reducerea accizelor la carburanţi, plafonarea preţurilor şi alte măsuri deja aplicate în numeroase state membre, combinate cu presiunea electorală tot mai mare, pot împinge în sus nivelul ajutoarelor de stat, notează Reuters. Riscul este amplificat de avansul partidelor populiste de dreapta şi de calendarul electoral din mai multe state europene.

Economiile europene au deja un spaţiu fiscal limitat, după pandemia de Covid-19 şi criza energetică provocată de invazia Rusiei în Ucraina, iar acesta este al treilea şoc economic major din ultimii şase ani, arată Reuters.

„După pandemie şi şocul gazelor ruseşti, populaţiile se aşteaptă acum ca guvernele să intervină ori de câte ori intervine o criză”, a declarat pentru Reuters Alfred Kammer, şeful departamentului european al FMI.

„Această criză vine din exterior şi afectează întreaga lume, dar cu toate acestea sunt aşteptate măsuri de salvare”, a adăugat el, potrivit Reuters.

Conform Centrului pentru Energie Jacques Delors, 22 dintre cele 27 de state ale UE au introdus deja măsuri de protecţie care costă împreună peste 10 miliarde de euro, de la reduceri de TVA şi accize până la plafonări de preţuri şi amânări ale majorărilor, relatează Reuters.

„În pofida a ceea ce spun multe guverne, aceste măsuri nu sunt cu adevărat temporare, deoarece este probabil să rămână în vigoare până la sfârşitul crizei, ceea ce ar putea fi o perioadă lungă de timp. Unele dintre măsurile «temporare» care au fost introduse în timpul pandemiei de COVID sunt încă în vigoare”, a declarat un oficial financiar de rang înalt din zona euro, citat de Reuters.

Agenţia Internaţională pentru Energie consideră că actualul conflict reprezintă cea mai gravă criză energetică cu care s-a confruntat lumea, iar Reuters arată că întreruperea aprovizionării cu petrol şi gaze din Orientul Mijlociu a adăugat 24 de miliarde de euro la factura colectivă de import a combustibililor fosili ai UE în primele 50 de zile ale războiului.

Miercuri, Comisia Europeană a propus modificări ale impozitării energiei electrice, coordonarea reumplerii depozitelor de gaze în timpul verii şi posibile obligaţii pentru state de a deţine stocuri de combustibil pentru avioane, notează Reuters.

Bruxelles-ul rămâne însă reticent faţă de reacţii costisitoare, cu efect rapid, dar fără impact structural, care pot oferi doar o uşurare temporară şi nu protejează economiile europene de viitoare şocuri ale preţurilor la energie, relatează Reuters.

Săptămâna viitoare, Comisia va relaxa regulile privind ajutoarele de stat, iar măsura va intra retroactiv în vigoare din martie şi va fi valabilă până la finalul lui 2026, potrivit Reuters. Aceasta va permite guvernelor să subvenţioneze preţurile carburanţilor şi îngrăşămintelor în sectoarele cele mai afectate, inclusiv agricultura, pescuitul şi transportul rutier.

Unii analişti avertizează că retragerea acestor măsuri va fi dificilă dacă războiul continuă, mai arată Reuters.

„Înţeleg că circumstanţele naţionale şi presiunile vor duce la luarea unor decizii pe care în mod normal nu le-ai lua”, a declarat pentru Reuters comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.

„Înţelegem şi chiar vom ajuta la facilitarea acestui proces în unele cazuri, dar trebuie să insistăm că este vorba de ceva foarte ţintit şi temporar”, a spus Jorgensen, potrivit Reuters.

Comisia Europeană estimează că preţurile gazelor, care au crescut cu aproximativ o treime de la începutul războiului din Iran, vor rămâne ridicate timp de doi ani, în timp ce preţurile petrolului ar urma să se menţină sus timp de mai multe luni, chiar şi dacă războiul se încheie curând şi Strâmtoarea Ormuz este redeschisă, relatează Reuters.

„Factura fiscală a acestor măsuri de urgenţă se ridică rapid la sume foarte mari”, a declarat Elisabetta Cornago, analist la Centrul pentru Reformă Europeană, citată de Reuters.

Phuc-Vinh Nguyen, de la Centrul pentru Energie Jacques Delors, a cerut măsuri la nivelul întregii Uniuni pentru reducerea cererii de energie şi limitarea presiunii asupra aprovizionării şi preţurilor. „Avem mai multe constrângeri fiscale şi bugetare... Va fi nesustenabil pentru finanţele publice pe termen foarte lung”, a spus el, potrivit Reuters.