Reuters: Vânzările masive de obligaţiuni au dus costurile de împrumut la maxime multidecenale în SUA, Franţa şi Japonia

Obligaţiunile globale au fost supuse joi unei noi presiuni puternice de vânzare, care a împins costurile de împrumut din Statele Unite până în Franţa şi Japonia la maxime multidecenale şi a subliniat îngrijorările tot mai mari ale factorilor de decizie politică, potrivit Reuters.

Vânătorii de chilipiruri au intervenit însă în cursul dimineţii târzii din SUA, ajutând piaţa să se stabilizeze, iar randamentul de referinţă al SUA a scăzut la aproximativ 5,26%, pe măsură ce randamentele Trezoreriei au scăzut pe întreaga curbă, însă analiştii au declarat că ar putea exista spaţiu pentru vânzări suplimentare.

Ratele mai mari cresc costurile de finanţare pentru companii şi pentru debitorii ipotecari şi forţează guvernele să cheltuiască mai mult pe plăţi de dobânzi.

Randamentele obligaţiunilor, care cresc atunci când preţurile scad, au crescut la nivel global pe fondul costurilor energetice în creştere care alimentează inflaţia, iar boom-ul inteligenţei artificiale şi al construcţiei de centre de date au crescut competiţia pentru capital şi au ridicat aşteptările privind creşterea economică şi nivelul la care se vor stabiliza ratele dobânzilor pe termen scurt.

Randamentul Trezoreriei SUA pe 10 ani, un etalon pentru costurile globale de împrumut şi pentru preţurile activelor, a crescut anterior la 5,34%, cel mai ridicat nivel din 2002, după ce a înregistrat cea mai mare creştere trimestrială a randamentelor din acest secol pentru cele trei luni încheiate în septembrie.

Danny Zaid, portfolio manager la TwentyFour Asset Management din New York, a declarat că, pe măsură ce randamentele au crescut, acest lucru va strânge condiţiile financiare şi ar putea creşte riscul unei încetiniri, însă fundamentele actuale ale economiei mai largi par încă foarte puternice, chiar dacă există o economie în formă de K, iar cohorta cu venituri mai mici suferă de ceva timp.

Fred Neumann, economistul şef pentru Asia al HSBC, a declarat că pieţele reacţionează la ani de inflaţie peste ţintă şi că, până când nu va fi livrată o înăsprire monetară, pieţele obligaţiunilor vor cere o primă pentru împrumuturile pe termen mai lung.

Franţa se află aproape de vârful preocupărilor investitorilor în obligaţiuni, iar guvernul său prezintă joi un proiect de buget pentru 2027, care ar putea întâmpina dificultăţi în a obţine aprobarea parlamentului pentru măsuri nepopulare de austeritate.

Costurile de împrumut ale Franţei pe 10 ani au atins joi cel mai ridicat nivel din 2002, tranzacţionându-se aproape de nivelul simbolic de 5%, după ce au înregistrat cea mai slabă performanţă trimestrială din 1987 în trimestrul încheiat în septembrie.

Diferenţa dintre costurile de împrumut ale Franţei şi Germaniei pe 10 ani se tranzacţionează în jurul celui mai ridicat nivel din timpul crizei datoriei din zona euro din anii 2010, iar costul asigurării datoriei Franţei împotriva riscului de default este la cel mai ridicat nivel din 2013.

Banca Centrală Europeană se confruntă chiar cu întrebări cu privire la posibilitatea de a ajuta la susţinerea pieţei obligaţiunilor Franţei, deşi jucătorii de pe piaţă spun că acest lucru pare improbabil deocamdată.

Presiunea ascendentă asupra randamentelor şi, prin urmare, asupra finanţelor guvernamentale, este globală, iar Institutul de Finanţe Internaţionale cu sediul la Washington a estimat recent că, în ultimul an, economiile avansate au plătit peste 3.300 de miliarde de dolari în dobânzi doar pentru obligaţiunile guvernamentale tranzacţionate internaţional, mai mult decât cele aproximativ 2.600 de miliarde de dolari cheltuite global pe inteligenţă artificială, 3.100 de miliarde pe apărare sau 2.300 de miliarde pe energie curată.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale britanice pe 30 de ani a crescut peste 6%, la cel mai ridicat nivel din 1998, iar preţurile locuinţelor din Regatul Unit cresc în cel mai lent ritm din aproape doi ani, subliniind efectul ratelor mai mari asupra economiei reale.

În Japonia, unde inflaţia se instalează după o luptă de zeci de ani cu deflaţia, randamentele suverane au înregistrat o a cincea creştere consecutivă de două cifre, fără precedent.

Activitatea industrială din Europa şi Asia s-a extins luna trecută, ajutată de investiţiile legate de inteligenţa artificială, ceea ce le-a oferit băncilor centrale mai puţine motive de îngrijorare cu privire la consecinţele înăspririi politicii.

Afonso Borges, analist de venit fix la Julius Baer, a declarat că o creştere mai puternică a încurajat pieţele să concluzioneze că economia poate susţine rate mai mari pentru mai mult timp.

Traderii s-au grăbit să inverseze aşteptările anterioare privind reducerile de dobânzi din SUA în acest an, iar după o majorare luna trecută, ei aşteaptă acum cel puţin trei majorări suplimentare ale Rezervei Federale până la mijlocul anului 2027, chiar dacă datele mai reci privind inflaţia de miercuri au ajutat la amânarea aşteptărilor pe termen scurt.

Datele privind inflaţia din Europa din această săptămână au fost totuşi mai mari decât se aştepta, în timp ce Banca Centrală Europeană a majorat ratele de două ori în acest an, iar pieţele anticipează trei majorări suplimentare de 25 de puncte de bază până la mijlocul anului 2027.

Deşi activele, de la acţiuni la credit, au fost agitate joi, obligaţiunile au suportat cea mai mare parte a vânzărilor, iar îngrijorările legate de credit au fost prezente şi pe piaţa instrumentelor derivate, un indice al swap-urilor pe riscul de default pentru obligaţiunile junk atingând cel mai ridicat nivel de la începutul lunii aprilie.