Reziduurile de antiseptice pot favoriza apariţia bacteriilor rezistente

O substanţă antiseptică utilizată frecvent pentru dezinfectarea pielii pacienţilor în spitale poate persista pe diverse suprafeţe timp de mai multe ore şi ar putea contribui la apariţia unor bacterii tolerante sau chiar rezistente la acţiunea sa, potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică Environmental Science & Technology, citat de Live Science. Cercetarea atrage atenţia asupra unui posibil efect secundar nedorit al utilizării intensive a antisepticelor în spitale: expunerea repetată a bacteriilor la doze mici, insuficiente pentru a le distruge complet, poate favoriza adaptarea acestora şi dezvoltarea rezistenţei antimicrobiene.

Studiul, coordonat de Erica Hartmann, profesor de inginerie civilă şi de mediu la Şcoala de Inginerie şi Ştiinţe Aplicate McCormick din cadrul Universitatea Northwestern, a analizat comportamentul bacteriilor expuse la clorhexidină - un antiseptic utilizat frecvent înaintea intervenţiilor chirurgicale sau la introducerea cateterelor. În cadrul cercetării, oamenii de ştiinţă au colectat în 2018 un total de 219 probe dintr-o secţie de terapie intensivă a unui centru medical din statul american Illinois, prelevând mostre de pe: paturi de spital; butoane de apel pentru asistente; pervazuri; tastaturi; întrerupătoare; scurgeri de chiuvete.

Deşi saloanele erau considerate curate, cercetătorii au izolat aproximativ 1.400 de bacterii, iar 36% dintre acestea prezentau un anumit grad de toleranţă la clorhexidină.

• Antisepticul persistă pe suprafeţe chiar şi după curăţare

Experimentele de laborator au arătat că urme de clorhexidină aplicate pe materiale precum plastic, metal sau laminat au rămas detectabile timp de cel puţin 24 de ore, inclusiv după spălarea suprafeţelor cu apă şi agenţi de curăţare.

Potrivit autorilor, aceste reziduuri nu mai sunt suficient de concentrate pentru a distruge bacteriile, dar creează un mediu ideal pentru selecţia microorganismelor mai rezistente.

• Cum apare toleranţa bacteriană

Cercetătorii explică faptul că bacteriile expuse repetat la concentraţii mici de antiseptice: nu sunt eliminate complet; încep să se adapteze chimic la mediu;

dezvoltă gene care le permit să supravieţuiască mai uşor. Pe termen lung, această toleranţă se poate transforma în rezistenţă completă, situaţie în care bacteriile nu mai sunt afectate nici măcar de concentraţiile mari de antiseptice.

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că bacteriile tolerante la antiseptice pot transfera între ele fragmente de ADN care favorizează nu doar rezistenţa la antiseptice, ci şi la antibiotice. Mai exact, unele bacterii analizate purtau plasmide - mici structuri circulare de ADN transferabile între bacterii - care: favorizau toleranţa la clorhexidină; puteau contribui şi la rezistenţa faţă de antibiotice puternice precum carbapenemele, considerate tratamente de ultimă instanţă.

• Chiuvetele, „puncte fierbinţi” pentru bacteriile rezistente

Studiul a identificat chiuvetele din spitale drept unele dintre cele mai problematice zone în ceea ce priveşte dezvoltarea bacteriilor rezistente. Specialiştii explică faptul că acestea oferă condiţii ideale pentru proliferarea microorganismelor deoarece: menţin umezeală constantă; concentrează reziduuri chimice; permit răspândirea bacteriilor prin aerosoli. Cercetătorii au găsit bacterii tolerante inclusiv pe pervazuri şi uşi, sugerând că acestea ar putea fi dispersate prin aer odată cu particulele fine de apă generate în timpul folosirii chiuvetelor.

• Experţii cer prudenţă, nu panică

Deşi concluziile sunt importante, specialiştii avertizează că acestea nu înseamnă că antisepticele trebuie abandonate, mai ales în zonele medicale cu risc ridicat. Danna Gifford, expert în rezistenţă antimicrobiană la Universitatea din Manchester, susţine că limitarea utilizării clorhexidinei în spitale fără dovezi clinice suplimentare ar putea pune pacienţii în pericol. Totuşi, cercetarea subliniază nevoia unei utilizări mai prudente şi mai bine ţintite a antisepticelor.

• Pentru uz casnic, săpunul şi apa rămân suficiente

Autorii studiului consideră că, în multe situaţii cotidiene, utilizarea produselor antiseptice puternice nu este necesară. „Săpunul simplu şi apa sunt mai mult decât suficiente pentru curăţenie şi igienă”, a subliniat Erica Hartmann. Experţii avertizează că rezistenţa antimicrobiană devine una dintre cele mai mari ameninţări pentru medicina modernă. „Rămânem fără antibiotice care funcţionează eficient”, avertizează Hartmann, subliniind că fără măsuri rapide lumea ar putea ajunge într-o situaţie în care proceduri medicale de rutină, precum tratarea unei infecţii dentare sau efectuarea unei operaţii simple, să devină extrem de riscante.