Roboţii depăşesc recorduri sportive umane şi intră în etapa comercializării

Roboţii umanoizi au depăşit performanţele sportivilor în probele de 100 şi 400 de metri la Jocurile Roboţilor Umanoizi de la Beijing, într-un moment în care industria încearcă să treacă de la demonstraţii spectaculoase la aplicaţii comerciale. Competiţia a inclus în acest an 21 de probe construite în jurul unor activităţi din fabrici, hoteluri, locuinţe şi centre logistice, informează agenţia Xinhua.

• De la curse la activităţi din lumea reală

Performanţele sportive reprezintă unul dintre cele mai vizibile progrese faţă de ediţia inaugurală de anul trecut, când numeroase demonstraţii au evidenţiat limitele tehnologice ale roboţilor, inclusiv dificultăţi de menţinere a echilibrului şi de deplasare pe traseu. În acest an, însă, accentul competiţiei s-a mutat dincolo de performanţa fizică. Organizatorii au introdus 21 de concursuri bazate pe scenarii reale, în care roboţii trebuie să îndeplinească activităţi repetitive, solicitante fizic, murdare, periculoase sau dificil de executat de oameni. Probele includ asamblare industrială, activităţi de menaj, operaţiuni logistice, intervenţii de salvare şi chiar sortarea cărţilor într-o bibliotecă. Schimbarea reflectă una dintre principalele provocări ale industriei: transformarea progresului tehnologic în productivitate şi aplicaţii care să genereze valoare economică.

• Roboţii învaţă să facă treburile casnice

Menajul este unul dintre domeniile în care dezvoltatorii încearcă să demonstreze versatilitatea roboţilor umanoizi. În cadrul unei probe, roboţii trebuie să execute o succesiune de activităţi, de la strângerea obiectelor împrăştiate şi împăturirea hainelor până la aşezarea acestora în dulapuri şi întinderea rufelor la uscat. Liu Bingbing, profesor asociat la Colegiul de Robotică al Universităţii din Beijing, a explicat pentru Xinhua, că o sarcină aparent simplă pentru un om presupune probleme complexe pentru un robot. Obiectele aflate în poziţii diferite necesită strategii distincte de mişcare, iar robotul trebuie să îşi adapteze permanent traiectoria pentru a depăşi obstacolele. Unele echipe au redus greutatea structurilor robotice şi au utilizat materiale mai uşoare pentru a îmbunătăţi mobilitatea. Altele au dezvoltat mecanisme de „învăţare pe tot parcursul vieţii”, prin care roboţii îşi ajustează permanent mişcările în funcţie de modificările mecanice ale propriilor articulaţii. Progresul este vizibil şi într-un interval scurt. Potrivit unui membru al juriului, dacă anul trecut majoritatea roboţilor întâmpinau dificultăţi chiar şi la împăturirea hainelor, în acest an aceştia pot realiza operaţiunea şi pot deschide dulapurile pentru a depozita obiectele.

• De la demonstraţii la producţie

Industria începe deja să testeze roboţii umanoizi în condiţii reale. În estul Chinei, Hangzhou Electrochemical Group utilizează roboţi pentru inspecţia echipamentelor şi detectarea scurgerilor de gaze toxice în medii industriale caracterizate prin temperaturi ridicate şi condiţii corozive. În agricultura din Shanghai, roboţi de recoltare cu două braţe au fost testaţi într-o fermă de tomate. Sistemele identifică fructele, evaluează gradul de coacere şi stabilesc succesiunea operaţiunilor de recoltare. Aceste aplicaţii indică direcţia în care industria încearcă să se dezvolte: roboţii nu mai sunt evaluaţi doar în funcţie de capacitatea lor de a executa demonstraţii spectaculoase, ci şi după eficienţa şi fiabilitatea cu care pot îndeplini sarcini economice concrete. Xu Xiaolan, preşedinta Institutului Chinez de Electronică, a declarat la Conferinţa Mondială a Roboticii din 2026 că industria chineză a roboţilor umanoizi intră într-o etapă critică de comercializare şi implementare la scară largă.

• Inteligenţa artificială trebuie să controleze corpul robotului

O altă etapă esenţială este integrarea AI cu partea hardware. Pentru ca un robot să poată executa o gamă largă de activităţi pornind de la instrucţiuni formulate în limbaj natural, acesta trebuie să poată interpreta mediul, să ia decizii şi să îşi coordoneze mişcările în timp real. Xi Yue, cofondator al Robotera, consideră că primele implementări la scară largă vor apărea în medii controlate şi cu procese bine definite, precum logistica, producţia de înaltă performanţă şi operaţiunile periculoase. Pe măsură ce tehnologia se maturizează, roboţii ar urma să fie introduşi în medii mai complexe. Pentru industrie, provocarea este construirea unui sistem de „inteligenţă întrupată” care să combine date reale de înaltă calitate, algoritmi şi capacităţi avansate de manipulare. În această viziune, performanţa unui robot nu va depinde doar de componentele sale fizice, ci de combinaţia dintre hardware, modelele AI şi aplicaţiile dezvoltate pentru mediul în care acesta operează.

Un exemplu al acestei tranziţii este robotul umanoid Galbot S1, prezentat la Conferinţa Mondială a Roboticii de la Beijing. Robotul poate manipula, transporta şi stivui containere industriale, adaptându-şi permanent mişcările în funcţie de poziţia obiectelor, modificările mediului şi stadiul sarcinii. Galbot S1 a fost deja implementat în unităţi industriale, inclusiv în producţia de baterii a companiei CATL. Galbot a încheiat, de asemenea, parteneriate cu SAIC Motor şi Bosch pentru explorarea utilizării inteligenţei întrupate în producţia industrială. Wang He, fondator şi director tehnologic al Galbot, a precizat că firma dezvoltă modele AI specializate pentru diferite industrii şi foloseşte datele colectate în timpul operării pentru a îmbunătăţi permanent performanţa roboţilor.

• China încearcă să accelereze comercializarea

Pentru a apropia dezvoltarea tehnologică de aplicaţiile economice, în cadrul Conferinţei Mondiale a Roboticii a fost lansat „Programul global de explorare a aplicaţiilor robotice”.

Iniţiativa, lansată de Organizaţia Mondială de Cooperare în domeniul Roboticii şi Institutul Chinez de Electronică, împreună cu organizaţii industriale, instituţii de cercetare şi companii internaţionale, îşi propune să selecteze anual 1.000 de scenarii în care roboţii să poată fi testaţi gratuit şi dezvoltaţi ulterior pentru aplicaţii specifice.

Obiectivul este reducerea distanţei dintre cercetarea tehnologică şi utilizarea comercială şi formarea unui ecosistem internaţional de dezvoltare a roboticii. Interesul depăşeşte piaţa chineză. Jack Perry, preşedintele The 48 Group din Marea Britanie, a apreciat că sectorul roboticii din China avansează rapid, în special în domeniul inteligenţei fizice, iar companiile europene analizează utilizarea roboţilor pentru creşterea eficienţei.