Roboţii industriali oferă Chinei un avantaj competitiv tot mai mare în faţa Europei şi Americii

Raportul organizaţiei International Federation of Robotics (IFR) din 2025 arată o creştere accelerată a utilizării roboţilor industriali în fabricile din China în intervalul 2014 - 2024.

Numărul unităţilor instalate în 2024 a atins un nou record, de 295.000, respectiv 54% din totalul roboţilor industriali instalaţi la nivel global (542.000), în condiţiile în care numărul unităţilor instalate din Japonia a fost de 44.500, din SUA de 34.200, din Coreea de Sud de 30.600, iar din Germania de 27.000 (veţi graficul 1).

Din punct de vedere al numărului total de roboţi industriali aflaţi în funcţiune, China ocupă primul loc în clasamentul mondial, cu 2,03 milioane unităţi, respectiv 43% din total (4,664 milioane), urmată de Japonia (450.500), Statele Unite (393.700) Coreea de Sud (39.900) şi Germania (278.900).

O altă tendinţă din raportul IFR arată o creştere semnificativă a ponderii roboţii industriali produşi în China în numărul total al unităţilor instalate. Astfel, aproape 58% dintre roboţii instalaţi în 2024 în China au fost furnizaţi de companii din ţară (170.000 de unităţi), în creştere de la 47,3% în 2023 (131.000 de unităţi) şi 36,6% (106.000 unităţi) în 2022 (vezi graficul 2).

În aceste condiţii, densitatea roboţilor industriali din China (numărul roboţilor la 10 mii de lucrători) a crescut până la 567 în 2024, de la 470 în 2023 şi 402 în 2022. Datele de la IFR mai arată menţinerea Chinei pe locul al treilea în clasamentul global din acest punct de vedere, după Coreea de Sud şi Singapore.

La nivel regional, clasamentul noilor unităţi instalate este dominat de Asia, cu o cotă de 74% din total, urmată de Europa (16%) şi America (9%).

Raportul de la IFR mai subliniază o tendinţă majoră în procesul de robotizare: schimbările demografice şi deficitul de forţă de muncă din economiile cheie continuă să stimuleze cererea de automatizare.

Cu toate acestea, sectorul auto din Europa a înregistrat o scădere scădere bruscă a adoptării roboţilor în 2024. Numărul noilor unităţi instalate a scăzut cu 5% faţă de anul precedent, până la 30.650 roboţi, pe fondul unei reduceri de 25% în Germania, până la 6.932 unităţi, de 28% în Cehia, până la 1.116 unităţi şi de 41% în Franţa, până la 1.018 unităţi.

Numărul roboţilor industriali noi instalaţi în România în 2024 a scăzut cu 50%, până la 248 de unităţi, în timp ce sectorul auto din Ungaria a instalat 3.573 de roboţi industriali, o creştere de 305% faţă de anul precedent.

Dinamica extraordinară a robotizării din China este reflectată şi de un articol recent din The Telegraph, care încearcă să explice "de ce directorii executivi occidentali se întorc terifiaţi din China".

"Este cel mai umilitor lucru pe care l-am văzut vreodată”, a declarat Jim Farley, directorul executiv de la Ford, după o vizită în China, unde a observat că "vehiculele lor sunt mult superioare celor din Vest din punct de vedere al costului şi calităţii".

Andrew Forrest, fost director executiv şi unul dintre acţionarii principali ai companiei australiene Fortescue Metals Group, a decis să renunţe la proiectul său de construire a unui sistem de propulsie pentru autovehicule electrice după o vizită recentă în China, unde a fost impresionat de liniile de asamblare robotizate.

Pentru Mike Hawes, directorul executiv al Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Autovehicule din Marea Britanie (SMMT), "cel mai uimitor aspect al industriei auto din China este ritmul şi viteza cu care funcţionează", după cum mai arată The Telegraph, deoarece "pot dezvolta şi produce modele probabil în jumătate din timpul necesar majorităţii producătorilor auto europeni".

Dar dincolo de ambiţia Beijingului de a domina industriile viitorului, robotizarea mai are şi o altă implicaţie majoră pentru cea mai mare economie din Asia.

Rian Whitton, expert la Bismarck Analysis, afirmă că automatizarea crescută este şi o încercare de a atenua impactul îmbătrânirii populaţiei ţării.

"Vor să automatizeze cât mai mult posibil într-un mod preventiv, nu pentru că se aşteaptă să obţină marje mai mari, ci pentru a compensa declinul demografic şi pentru a obţine un avantaj competitiv", a subliniat Whitton pentru cotidianul britanic.

În timp ce directorii occidentali se întorc terifiaţi din China, directorii chinezi care vizitează Europa în scopuri de afaceri par să încerce un sentiment de mare dezamăgire.

Directorul unei companii industriale chineze a vizitat recent Europa pentru evaluarea unor posibile achiziţii. "Fabricile lor sunt ca nişte şoproane", i-a declarat acesta antreprenorului american Shaun Rein, fondator şi director executiv al firmei de consultanţă China Market Research Group (CMR).

Declaraţia directorului chinez nu a făcut decât să-i întărească lui Rein încrederea că "brandurile chineze vor câştiga", deoarece "au eficienţa şi scara producţiei, prin intermediul roboticii, pentru a submina preţurile companiilor europene, în condiţiile în care fabrică produse de calitate similară, dacă nu chiar mai bună".

Pentru Germania verdictul lui Shaun Rein este sumbru. "Dacă aş fi liderul Germaniei, aş avea ulcer. Practic, orice poate face Germania, chinezii pot face mai bine la o treime din preţ", după cum a scris pe Twitter antreprenorul american.

După ce a câştigat Premiul Nobel pentru economie din acest an, alături de Joel Mokyr şi Peter Howitt, profesorul francez Philippe Aghion a avertizat că Europa pierde cursa tehnologică în faţa Chinei, conform ştirilor din presa franceză.

Comitetul Nobel a acordat premiul din acest an pentru "explicaţia creşterii economice bazate pe inovare", inclusiv sublinierea principiului fundamental al distrugerii creative.

"Europa trebuie să devină cu adevărat inovatoare, pentru că altfel declinul ei va fi inexorabil. Va fi marginalizată", a mai subliniat Aghion, în opinia căruia birocraţia guvernamentală copleşitoare reprezintă adevăratul motiv pentru care Europa nu îşi realizează întregul potenţial, fiind nevoie de revizuirea doctrinelor economice şi eliminarea reglementărilor şi restricţiilor excesive.