RoEM - UBB FSEGA: Cinci măsuri fiscale esenţiale pentru evitarea crizei de finanţare şi stabilizarea economiei

Ţara noastră nu îşi mai permite luxul amânărilor în materie de reformă fiscală şi consolidare bugetară, avertizează echipa Romanian Economic Monitor (RoEM) - UBB FSEGA, potrvit unui comunicat emis redacţiei. Într-un nou raport, cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai identifică cinci direcţii fundamentale care pot contribui la reechilibrarea finanţelor publice şi evitarea unei crize de finanţare: majorarea ratelor efective medii de impozitare, îmbunătăţirea colectării printr-o conformare fiscală mai ridicată, continuarea digitalizării ANAF şi eficientizarea controalelor, valorificarea mai bună a fondurilor europene şi reducerea dimensiunii aparatului de stat.

Potrivit RoEM, România se confruntă în prezent cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice din Uniunea Europeană, cu cel mai ridicat deficit bugetar şi cel mai mare deficit de cont curent raportat la PIB. Aceste dezechilibre sporesc riscul suveran şi generează o primă de risc crescută, ceea ce duce la costuri de finanţare mai mari pentru stat şi o presiune suplimentară asupra unui buget deja fragil.

„Soluţiile punctuale nu mai sunt suficiente. Este nevoie de măsuri clare, credibile şi aplicate rapid, într-o abordare sistemică, coordonată şi transparentă, susţinută atât politic, cât şi tehnocratic”, transmit economiştii RoEM. Aceştia atrag atenţia că întârzierea reformelor reduce drastic spaţiul de manevră, în condiţiile în care Comisia Europeană, agenţiile de rating şi pieţele financiare monitorizează cu atenţie deciziile fiscale ale autorităţilor.

Raportul explică şi atitudinea prudentă a Comisiei Europene faţă de România, în contextul unui an electoral tensionat şi al importanţei strategice a ţării în regiune, pe fondul războiului din Ucraina. Deşi Bruxelles-ul a acordat un termen excepţional de şapte ani pentru revenirea sub pragul de deficit de 3%, angajamentele asumate trebuie respectate. Primele date din 2025 indică riscul repetării evoluţiei negative din anii anteriori, iar atingerea ţintei de deficit de 7% devine tot mai puţin realistă. Totuşi, o reducere semnificativă faţă de 2024 ar putea transmite semnalul unei corecţii reale.

RoEM subliniază că, deşi măsuri precum reducerea cheltuielilor publice şi eficientizarea colectării fiscale sunt necesare, acestea pot contribui la diminuarea deficitului doar cu aproximativ un punct procentual. Pentru a reda încrederea partenerilor externi, este nevoie de reforme mai profunde şi de asumarea unei traiectorii sustenabile de consolidare bugetară.