"România trebuie să dezvolte infrastructura, ca să atragă investiţii străine"

ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 25 februarie 2015

"România trebuie să dezvolte infrastructura, ca să atragă investiţii străine"

Interviu cu domnul James Hyslop, director pentru România al BERD

"Dependenţa de capitalul străin nu este în avantajul unei economii"

BERD vrea să investească în companii pe care să le pregătească de listare

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare îşi pregăteşte noua strategie pentru ţara noastră, iar o direcţie prioritară este dezvoltarea infrastructurii, pentru impulsionarea investiţiilor străine, după cum ne-a spus domnul James Hyslop, director pentru România al BERD, în cadrul unui interviu.

Domnia sa ne-a vorbit şi despre dezvoltarea pieţei de capital, în timp ce Daniela Marin, director program BERD Small Business Support, ne-a prezentat programul de consultanţă pentru întreprinderile mici.

Reporter: Ce măsuri pro-business doriţi să vedeţi în viitorul apropiat din partea autorităţilor?

James Hyslop: Suntem într-un punct foarte interesant, pentru că iniţiem o nouă strategie de ţară a BERD, la care lucrăm îndeaproape cu autorităţile. Vrem să ne coordonăm cu autorităţile şi cu toate părţile interesate în vederea priorităţilor de investiţii.

Din discuţii, reies trei teme foarte importante pentru BERD.

Prima este creşterea accesului la finanţare. Am trecut printr-o criză financiară, aşa că suntem foarte determinaţi să creştem accesul la finanţare în economia reală, a IMM-urilor.

Pentru asta, ar trebui să ne uităm la situaţia creditelor neperformante. Suntem încurajaţi de faptul că a existat o îndrumare şi s-au perfectat tranzacţii pe piaţă. Avem încredere că situaţia se rezolvă şi vrem să vedem dacă putem juca un rol în acest domeniu.

Este importantă şi diversificarea surselor de finanţare.

Criza a arătat că bazarea excesivă pe capitalul străin şi pe valută reprezintă o piedică pentru orice economie. Dorim să încurajăm finanţarea în moneda locală şi dezvoltarea pieţei de capital.

A doua temă este infrastructura, ceea ce nu este o supriză. În România, există disparităţi între regiuni, din punct de vedere al dezvoltării economice. Este foarte uşor să vezi că regiunile care merg foarte bine sunt cele din Vest, care au acces mai uşor la piaţa europeană şi nu se bazează pe infrastructura românească.

Am dori să vedem mai multe investiţii în drumuri şi căi ferate şi suntem gata să asistăm acest proces.

De asemenea, România are o rată a şomajului de invidiat, în jur de 6%. Alte ţări europene ar fi încântate să aibă un şomaj atât de mic. Dar, rata de participare a populaţiei la forţa de muncă este foarte scăzută, cred că una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Trebuie să începem să includem această forţă de muncă în economie. România a beneficiat de niveluri semnificative de investiţii străine, în trecut, vârful a fost de 9,5 miliarde de euro, în 2008, acum sunt semnificativ mai reduse, 2-3 miliarde de euro.

Îmi amintesc vremurile din 2006 când pentru investitori începea să fie dificil să găsească forţa de muncă calificată pentru care era faimoasă România.

Am fost aici la începutul boom-ului investiţiilor străine, iar România avea avantaje competitive enorme - poziţia geografică, resursele energetice, o bază de consumatori de 22 de milioane, înainte de aderarea la piaţa unică, avea o bază largă de forţă de muncă educată, pregătită. Atunci când am venit prima dată în România, foarte mulţi oameni erau ingineri.

Dar, piaţa muncii a devenit fierbinte şi era dificil pentru investitorii noi să o acceseze.

Pentru ca România să continue să atragă investiţii străine trebuie să dezvolte infrastructura, pentru ca investitorii să poată veni şi în alte zone din ţară, ceea ce ar îmbunătăţi incluziunea forţei de muncă.

A treia temă va fi competitivitatea economiei. Desigur, primele două au impact mare asupra acesteia. Ne-am dori să vedem o promovare mai mare a României în ceea ce priveşte atragerea de investiţii.

Ne-am dori să vedem şi să finanţăm mai mult eficienţa energetică, tehnologii de economisire a energiei, să ajutăm România să devină o economie cu emisii reduse de carbon. Ne-am dori să vedem mai multe inovaţii în România, un mediu mai stabil şi predictibil.

De asemenea, dorim să ajutăm restructurarea companiilor de stat, deoarece au impact şi asupra altor părţi din economie.

Avem un proiect cu CFR Infrastructură, semnat acum doi ani, pentru restructurarea companiei. Am reuşit să asigurăm ca CFR să îşi cumpere electricitatea pe OPCOM, astfel că s-au obţinut economii importante în costul cu electricitatea, având un impact pozitiv inclusiv asupra operatorilor feroviari.

Reporter: Ce sumă intenţionează BERD să investească în România, în 2015. În ce domenii?

James Hyslop: Nu avem o programare. Vrem să facem cât se poate de mult, în funcţie de cerere. Anul trecut, am investit aproximativ 600 de milioane de euro.

Pe lângă participarea la ofertele de listare ale statului Electrica şi Romgaz şi la emisiunile de obligaţiuni corporative, am participat la multe proiecte interesante.

Am acordat un împrumut de cinci milioane de euro producătorului spaniol de componente hidraulice Grupo Industrial Roquet pentru construcţia unei fabrici în România.

Am investit 10 milioane de euro în Romanian Foundations Fund, un fond închis, de 30-35 milioane de euro, condus de o echipă locală, dedicat IMM-urilor româneşti.

De asemenea, am avut o facilitate pentru cofinanţarea fondurilor europene, accesate de companiile de apă, în cadrul căreia am împrumutat 300 milioane de euro către 22 de companii locale de apă, din cele 42.

De asemenea, am acordat un împrumut de 23 milioane de euro companiei turce ETI pentru cofinanţarea construcţiei unei fabrici de biscuiţi şi prăjituri în Craiova, costul investiţiei totale fiind de 40 milioane euro.

În ultimii doi ani, am investit 1,1 miliarde euro, în România, ceea ce arată că suntem optimişti cu privire la această ţară.

Ca să revin la estimările pentru 2015, cred că vom avea un an ocupat.

Pentru 2015 estimăm să menţinem acelaşi nivel de investiţii ca şi anul trecut. Vom susţine sectorul financiar, cel al leasingului, producţiei, serviciilor, investiţiilor străine, transportului urban, eficienţei energetice, furnizării de apă.

Agricultura şi sectorul industriei alimentare de asemenea sunt foarte importante pentru BERD.

Pe lângă aceasta, avem un memorandum de înţelegere cu Guvernul pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Lucrăm la conceperea unor strategii şi a unor scheme de finanţare.

Reporter: Cum priviţi intensificarea activităţii procurorilor anticorupţie, în ultima perioadă?

James Hyslop: Suntem la curent cu faptul că România se află pe locul 69 în topul Transparency International, privind percepţia corupţiei. Vreau să punctez că, în 2011, România era pe locul 75. Asta confirmă că s-au făcut progrese reale în acest domeniu, dar şi că mai este loc de progres.

Eradicarea corupţiei este extrem de importantă pentru îmbunătăţirea climatului de investiţii, nu doar în România, ci în toate ţările din regiune.

« Este nevoie de listări private »

Reporter: Intenţionează BERD să îşi crească participaţia la Bursa de Valori Bucureşti, în contextul creşterii pragului de deţinere la 20%? Doriţi să aveţi un membru în boardul BVB?

James Hyslop: Sunt sigur că veţi înţelege că nu pot comenta intenţii să ne creştem sau nu participaţia pentru că ar avea impact asupra pieţei de capital. Ce ţine de locul în board, în general, când BERD intră într-o companie purtăm un dialog cu alţi acţionari, ca să vedem ce valoare poate aduce BERD.

Reporter: Aveţi un membru în consiliul Depozitarului Central.

James Hyslop: Alţi acţionari au văzut valoare în prezenţa unui membru BERD în board.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia pieţei de capital, în ultima perioadă?

James Hyslop: În primul rând, ar trebui să recunoaştem că, în urma crizei financiare, dependenţa de capitalul străin nu este în avantajul unei economii. BERD a lansat o iniţiativă pentru a încuraja împrumuturile în monedă locală şi a dezvolta piaţa de capital, în toate cele 35 de ţări în care investim.

Scopul este diversificarea şi dezvoltarea surselor alternative de finanţare, în principal locale.

Sunt încântat să spun că, în cadrul acestui program România a obţinut performanţe remarcabile. Nu este doar meritul nostru, ci şi al reglementatorului, al participanţilor la piaţă, al bursei de valori. Au fost realizate multe lucruri într-o perioadă scurtă de timp, dar mai sunt multe de făcut, pentru ca piaţa de capital să fie eficientă şi să finanţeze companiile.

Credem că trecerea la statutul de piaţă emergentă este realizabilă, iar BERD va fi un partener de încredere al României în acest efort.

Reporter: Cum vedeţi dezvoltarea pieţei de capital, în lipsa ofertelor statului?

James Hyslop: Ofertele statului se termină la un moment dat. Trebuie să vină companii private pe piaţă. Înţeleg că nu s-a mai listat o companie privată de 7 ani.

În 2003, era foarte dificil să le oferi capital companiilor româneşti, pentru că antreprenorul român era la început, iar economia creştea cu rate de 6-7%, aşa că existau oportunităţi foarte bune pentru reinvestirea profitului. De asemnea, era o piaţă deschisă a instituţiilor financiare, deci companiile puteau împrumuta bani. Nu era nevoie ca societăţile să se deschidă pentru investitori.

Acum, vedem o piaţă mult mai receptivă la BERD, pentru că este greu de atras credite, câştigurile din reinvestiţii nu mai sunt atât de mari.

Este un moment bun pentru BERD să investească în companii, să lucreze cu ele, pentru ca ulterior acele companii să poată veni la bursă, iar investitorii să fie confortabili cu un nivel sporit al guvernanţei corporative şi transparenţei. Aşa vom avea mai multe istorii de succes.

Desigur, unele companii sunt deja gata de listare şi am fi foarte dornici să asistăm acest proces, pentru că piaţa de capital are nevoie de succese.

Reporter: Structura acţionariatului "Banca Transilvania" s-a schimbat, pe parcursul anului trecut, SIF-urile crescându-şi participaţiile , după exitul Bank of Cyprus. Care sunt intenţiile BERD privind participaţia la Banca Transilvania?

James Hyslop: Suntem mândri să fim acţionar la BT. Este una dintre cele mai importante bănci în România. Cu siguranţă nu era în poziţia a treia, când am venit eu, în 2003.

Suntem dedicaţi să susţinem în continuare Banca Transilvania. De ce? Ne place că Banca Transilvania se focusează pe IMM-uri. Prin faptul că susţinem Banca Transilvania, susţinem IMM-urile şi sectorul privat.

De exemplu, am împrumutat Banca Transilvania cu 10 milioane de euro, în cadrul programului pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Nu lucrăm doar cu Banca Transilvania, ci cu multe alte bănci, în acest program.

Daniela Marin: "BERD a oferit granturi de 3,2 milioane de euro pentru 550 de companii"

Guvernul austriac a finanţat programul de consultanţă al BERD pentru România

Reporter: Care a fost evoluţia programului de consultanţă pentru companiile mici "Small Business Support"?

Daniela Marin: Până acum, am ajutat peste 550 de companii mici să implementeze proiecte, pe teritoriul ţării. Marea majoritate -85% - sunt în afara Bucureştiului.

Le-am oferit granturi de finanţare de aproximativ 3,2 milioane de euro, iar ele au contribuit cu o sumă similară, pentru că grantul este de 50% în medie. Insistăm pentru contribuţia clienţilor, deoarece dorim ca ei să fie dedicaţi proiectelor.

Reporter: La accesarea fondurilor europene, beneficiarii se plâng de birocraţie. Cum sunt procedurile, în acest caz?

Daniela Marin: La început, a trebuit să ne luptăm cu percepţia că procedurile sunt birocratice. Noi nu ne bazăm deloc pe hârtii. Asistăm compania pe tot parcursul proiectului. Ceea ce dorim este să înţelegem ideea, iar apoi, concepem proiectul şi facem documentele împreună cu beneficiarii. Nu există birocraţie. Ne interesează proiectul, nu hârtiile.

Reporter: Care este limita granturilor?

Daniela Marin: Avem un plafon de 10.000 de euro pentru fiecare companie.

Reporter: Câţi bani mai aveţi, pentru acest program?

Daniela Marin: Mai avem suficienţi, sperăm pentru câţiva ani. Cu siguranţă, avem pentru anul acesta şi începutul anului viitor, deoarece programul este finanţat prin donatori.

În România, programul este finanţat de Guvernul austriac prin Ministerul Federal de Finanţe al Austriei, încă din 2006. Tocmai am semnat, anul trecut, o prelungire a acordului care asigură funcţionarea programului pentru încă un an şi jumătate.

Fără susţinerea generoasă a donatorilor, acest program nu ar fi fost posibil.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

15 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9700
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5550
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0961
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9149
Gram de aur (XAU)Gram de aur352.8944

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb