Roxana Mînzatu, vicepreşedinta Comisiei Europene: Cheltuielile cu Educaţia sunt o investiţie, nu un cost

Ţările Uniunii Europene au alocat în 2023 un total de 806 miliarde de euro pentru educaţie, echivalent cu 9,6% din cheltuielile publice şi 4,7% din PIB-ul UE, arată raportul „Investiţiile în educaţie 2025”. România se situează pe penultimul loc în UE după procentul din PIB dedicat educaţiei, cu doar 3,4%, în scădere faţă de 2019 (3,5%).

Raportul subliniază că, după impactul pandemiei de COVID-19, bugetele pentru educaţie şi-au reluat creşterea, însă nu au revenit încă la nivelurile pre-pandemice.

Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a afirmat că „educaţia este o investiţie, nu un cost”, subliniind că noul cadru financiar multianual prezentat la 16 iulie 2025 prevede mai multe fonduri pentru educaţie şi competenţe, prin parteneriate naţionale şi regionale, un nou Fond european pentru competitivitate şi un program Erasmus+ extins.

Potrivit estimărilor CE, dacă până în 2030 mai mulţi cetăţeni ar dobândi competenţe de bază, PIB-ul european ar putea fi cu 8-10% mai mare decât în prezent. În plus, un an suplimentar de educaţie creşte venitul individual cu aproximativ 7% în Europa.

În prezent, 62% din cheltuielile publice pentru educaţie sunt direcţionate către personal, iar şcoala absoarbe peste 70% din total. La nivel european, prin programele UE 2021-2027 au fost alocate circa 148 de miliarde de euro pentru educaţie şi competenţe, însă prioritizarea investiţiilor rămâne în sarcina statelor membre.

În contrast, România se îndepărtează de direcţia europeană, guvernul adoptând recent măsuri de austeritate în educaţie - reducerea burselor, creşterea normei didactice şi restrângerea reţelei şcolare - tratând domeniul mai degrabă ca sursă de economii bugetare decât ca pe un motor de dezvoltare.