Rusia sfidează UE: Rosatom continuă proiectul Paks 2, în ciuda deciziei CJUE

Rusia, prin gigantul nuclear Rosatom, a anunţat, la finalul săptămânii trecute, că nu opreşte proiectul Paks 2 din Ungaria, potrivit presei de la Budapesta şi de la Moscova, în ciuda deciziei de joi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a anulat aprobarea Comisiei Europene din 2017 pentru finanţarea şi construcţia celor două noi reactoare nucleare.

Într-un comunicat oficial citat de site-ul maghiar Mandiner şi de publicaţia rusă Kommersant, Rosatom a subliniat că proiectul merge mai departe, fiind considerat esenţial pentru securitatea energetică a Ungariei şi pentru reducerea dependenţei acesteia de importuri, şi a promis respectarea celor mai înalte standarde internaţionale de siguranţă. Anunţul confirmă de altfel linia anunţată deja luna trecută de directorul general al Rosatom, Aleksei Lihacsiov, care a vorbit despre începerea lucrărilor în noiembrie, după ce mai multe bănci ruse au fost scoase de pe lista sancţiunilor, creând astfel spaţiul pentru finanţarea investiţiei de 10 miliarde de euro.

Hotărârea CJUE, pronunţată joi, în urma plângerii depuse de Austria, reprezintă însă o lovitură majoră pentru guvernul condus de Viktor Orban. Instanţa a stabilit că Bruxelles-ul a greşit atunci când a aprobat fără rezerve proiectul, fără a analiza dacă atribuirea directă a contractului către compania rusă Nizhny Novgorod Engineering respectă legislaţia europeană privind transparenţa şi concurenţa. Prin anularea acestei aprobări, legitimitatea europeană de care Budapesta s-a prevalat până acum dispare, iar Ungaria este obligată să reia procesul de autorizare şi să răspundă la întrebări incomode legate de achiziţii publice, sursele de finanţare şi relaţia sa strategică cu Moscova.

Pentru guvernul ungar, verdictul vine ca o surpriză amară, mai ales după ce în 2022 ministrul de externe Peter Szijjarto celebra o decizie favorabilă a Tribunalului UE drept o victorie uriaşă şi dovada că proiectul beneficiază de legitimitate europeană. Această legitimitate a fost acum spulberată, iar Budapesta se vede prinsă într-o tensiune tot mai vizibilă între Bruxelles şi Moscova. CJUE a atras atenţia că lipsa unei proceduri de achiziţie transparente poate afecta atât costurile investiţiei, cât şi caracteristicile infrastructurii, ridicând suspiciuni de avantaje nejustificate acordate unui singur furnizor. Mai mult, înţelegerea bilaterală dintre Ungaria şi Rusia nu se limitează la construcţia reactoarelor, ci include şi un împrumut de stat oferit de Moscova, fapt care adânceşte temerile privind dependenţa financiară şi riscurile geopolitice.

În faţa acestei situaţii, expertul Vlagyimir Demidov a afirmat pentru Kommersant că Uniunea Europeană doreşte să forţeze Ungaria să îşi schimbe furnizorul de combustibil nuclear, trecând la cel canadian sau american, dar o asemenea schimbare este extrem de dificilă şi ar dura cel puţin trei-patru ani, timp în care Budapesta nu ar avea capacitatea de a-şi acoperi necesarul energetic.

Din punct de vedere geografic şi logistic, Ungaria are acces limitat la surse alternative, iar infrastructura actuală nu permite un import masiv din alte direcţii. În aceste condiţii, Paks 2 este văzut de guvernul de la Budapesta ca singura soluţie pentru menţinerea unei relative independenţe energetice, chiar dacă aceasta este construită pe baza unei relaţii controversate cu Rusia.

Astfel, ceea ce se conturează nu este doar o dispută juridică, ci un conflict geopolitic în toată regula: Bruxelles-ul încearcă să limiteze influenţa Moscovei şi să impună reguli stricte de transparenţă şi competiţie, în timp ce Ungaria alege să îşi apere dreptul de a decide singură asupra viitorului său energetic, chiar cu preţul izolării în cadrul Uniunii Europene. Paks 2 devine, prin decizia de joi şi reacţia imediată a companiei Rosatom, simbolul unei confruntări majore care va defini nu doar relaţia Budapestei cu Bruxelles-ul şi Moscova, ci şi regulile după care se vor desfăşura marile proiecte nucleare în întreaga Uniune Europeană.