SCANDALUL CESIUNII CREDITELOR ÎN OLANDADosarul Bancpost pe evaziune fiscală, spălarea banilor şi înşelăciune - clasat

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Dosarul Bancpost pe evaziune fiscală, spălarea banilor şi înşelăciune - clasat

Dosarul în care Bancpost este acuzată de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani şi înşelăciune în formă continuată, în legătură cu cesiunea creditelor către o entitate din Olanda, a fost clasat, la finalul lunii martie, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Ordonanţa Ministerului Public, obţinută de ziarul BURSA, arată, printre altele, că, la data de 28.05.2008, reclamantul a contractat de la Bancpost un credit de nevoi personale în valoare de 30.000 euro, pentru o perioadă de zece ani.

Documentul citat menţionează: "În data de 11.07.2008, unitatea bancară a vândut un portofoliu de credite în valoare de 43 milioane euro către EFG NEW EUROPE FUNDING IIW BV, societate nebancară cu un capital social de 90.000 de euro, din care 90% deţinuţi de către Bancpost, dar a omis să notifice aceas­tă tranzacţie clienţilor băncii".

Conform celor menţionate în plângerea penală, creditele ar fi fost declarate integral neperformante la momentul cesiunii, realizându-se astfel o vânzare fictivă către societatea de recuperare EFG NEW EUROPE FUNDING II BV, controlată tot de reprezentanţii Bancpost, subliniază ordonanţa Parchetului.

Conform acestuia, în luna iunie 2017, a fost înregistrată la Prachetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti sesizarea din oficiu a organelor de cercetare penală din cadrul IGPR - Direcţia de investigare a criminalităţii economice, în legătură cu săvârşirea de către reprezentanţii Bancpost a unor fapte de evaziune fiscală. Se pare că sesizarea din oficiu a avut la bază indiciile conform cărora, în perioada 2008-2015, banca a apelat la o serie de "inginerii financiare", a încheiat contracte de cesiune/administrare active, ce au avut ca efect reducerea masei impozabile şi, implicit, a nivelului obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.

Ordonanţa Ministerului Public mai arată, printre altele, că organele de control au apreciat că indiciile de săvârşire de evaziune fiscală constau în faptul că, în perioada 2008-2015, banca "a omis să calculeze, să declare şi să plătească la bugetul de stat obligaţiile fiscale aferente veniturilor din dobânzile încasate pe portofoliul creditelor (performante şi neperformante) cesionate către EFG NEW EUROPE FUBDING II BV (echivalentul a 3.377.383.992 lei)".

"Chiar dacă sumele de plată stabilite în urma inspecţiei fiscale, atât pentru debit, cât şi pentru accesorii, au fost achitate integral, aşa cum rezultă din adresa ANAF - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili nr. 2927 din 17.01.2019, împrejurarea respectivă nu poate fi asimilată unei recunoaşteri implicite a vinovăţiei de către reprezentanţii Bancpost SA, aceştia formulând mai multe obiecţiuni în legătură cu Raportul de inspecţie fiscală din data de 29.06.2018", arată documentul citat, adaugând că "fapta nu este prevăzută în legea penală".

Totodată, ordonanţa menţionează: "Datorită strânsei legături între cele două infracţiuni, în absenţa infracţiunii predicat, ca faptă principală, nu poate exista nici spălarea banilor, ca faptă secundară, deoarece lipseşte obiectul material specific spălării banilor, care trebuie să fie produsul unei alte infracţiuni".

La începutul lunii august 2017, s-a solicitat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) efectuarea unei inspecţii fiscale referitoare la cesiunea unor credite de către Bancpost entităţii olandeze menţionată mai sus. Inspectorii de la Fisc au stabilit, în final, obligaţii fiscale suplimentare de plată, în sumă de 86.913.391 lei, reprezentând impozit pe vbeniturile obţinute de nerezidenţi-persoane juridice, şi accesorii (dobânzi şi penalităţi de întârziere) în sumă de 53.570.318 lei.

ANAF a constatat că cesiunea creanţelor de către Bancpost a reprezentat acordarea de către entitatea olandeză a unei finanţări purtătoare de dobândă, în vederea desfăşurării activităţii bancare, mai arată ordonanţa Parchetului.

Piperea: "Este uluitor că Parchetul admite că dacă cineva a fost sancţionat contravenţional nu mai poate fi pedepsit penal"

Referitor la acest caz, avocatul Gheorghe Piperea a scris, pe pagina sa de Facebook: "Unul dintre motivele pentru care s-a dat clasare într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani a fost acela că banca fusese deja sancţionată contravenţional de ANPC şi nu se face ca o persoană să fie pedepsită de două ori (n.b.: pentru procuror, sancţiunea contravenţională e echivalentă cu pedeapsa penală - dar asta, evident, nu merge decât în cazul în care contravenient şi, în acelaşi timp, suspect penal este o bancă);

un alt motiv al clasării este acela că banca este onorabilă - după ce s-a devoalat fapta, s-au achitat statului 31 milioane euro (n.b.: doar că, până una-alta, peste un miliard a ieşit din ţară, netaxat şi înregistrat în contabilitatea băncii cu titlu de cheltuieli deductibile, care neutralizează impozitul pe profit pe ani şi ani de zile; în mod normal, miliardul ar fi trebuit să fie sechestrat în vederea confiscării; dar cum să îi faci aşa ceva unei biete bănci?).

A, şi ca să ştiţi: amenda contravenţională tocmai ce a fost anulată de judecătorie, recent, acum câteva zile".

Bancpost şi-a rezolvat "prin negociere un proces penal pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani de analele justiţiei, fiind de acord să achite statului român 31 de milioane de euro pentru a scăpa de pedeapsa penală", a scris, ieri, Gheorghe Piperea, pe pagina sa de Facebook. Acesta reaminteşte că, săptămâna trecută, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a anulat procesul verbal de contravenţie emis de ANPC.

Avocatul subliniază: "Esenţial este că, în accepţiunea oficială a IGPR, reprezentanţii Bancpost au apelat la o serie de «inginerii financiare» (este exact expresia folosită în sesizare şi reluată în ordonanţa de clasare), constând în contracte de cesiune/administrare active, care au avut ca efect reducerea masei impozabile şi, implicit, a nivelului obligaţiilor fiscale datorate statului român. IGPR (şi, ulterior, conform celor de mai jos, inspectorii fiscali), a constatat că, deşi creditele erau «cesionate» SPV-ului din Olanda, încasările ratelor continuau să se facă de către bancă, în baza unui «contract de administrare active», fără ca vreunul dintre cei 55.000 de clienţi vânduţi în Olanda să fi avut vreodată habar că sunt vânduţi în Olanda - nici nu aveau cum, de vreme ce, aparent, banca era în continuare «partenerul» lor contractual".

Avocatul mai arată că IGPR a calculat o sumă de 3.055.726.641 lei, reprezentând "ingineriile financiare" ale Bancpost: "Totalul acestor sume socase din ţară în perioada 2008-2015 s-a situat, conform IGPR, la suma de 3.377.383.992 lei. Adică aproximativ 370 milioane euro, la cursul de 4,5 lei/euro, în 2017.

Tot IGPR arată că Bancpost ar fi putut realiza, din dobânzi şi comisioane aferente creditelor cesionate, fix 1.665.353.617 lei.

Acelaşi IGPR reţine că, între 2008-2011, Banpost a înregistrat pierderi cumulate de 0,9 miliarde lei".

Avocatul Piperea a scris, pe Facebook: "Reportate pe următorii cinci ani, aceste pierderi au «înghiţit» toate eventualele profituri şi, deci, Statul român nu a încasat o leţcaie de la Bancpost cu titul de impozit pe profit.

Aici trebuie neapărat reţinut că, în astfel de cazuri, fiind implicate sume atât de mari, IGPR propune şi parchetul dispune sechestru asigurător în vederea confiscării sumelor rezultate din sau utilizate pentru săvârşirea infracţiunii (art. 112 Cpen).

Aceasta a fost prima mare omisiune a dosarului: nu s-a dispus niciun sechestru în vederea confiscării, astfel că cei 370 milioane euro au putut fi făcuţi pierduţi cu caracter ireversibil. (...) Dosarul este preluat ulterior, «pentru complexitate», la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cu simţ de răspundere, noul gestionar al dosarului clasează prompt plângerea referitoare la înşelăciune, pe motiv că, în 2016, o plângere similară fusese clasată de Parchetul din Sinaia.

În pasul doi, pentru acuzaţia de evaziune fiscală, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel dispune efectuarea unei inspecţii fiscale, de către inspectori din Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. (...) Aici trebuie precizat că inspectorii fiscali, mai ales cei de la antifraudă, în dosare deschise faţă de firme obişnuite sau faţă de persoane fizice, dau cele mai aberante soluţii, de la penalităţi aplicate întregii valori a facturii (şi nu diferenţei rezultate din recalificarea actului comercial), până la imputarea TVA-ului aferent întregului lanţ de aprovizionare şi desfacere, deşi comerciantul nici măcar nu cunoaşte capetele sau zalele lanţului. În schimb, în acest caz, inspectorii fiscali au extras exact soluţia «comandată» de bancă - a fost vorba nu de evaziune, ci de creşterea (artificială, desigur) solvabilităţii băncii, pentru a păcăli BNR (care, evident, s-a lăsat păcălită, ca să fie bine).În rezoluţia de clasare chiar se arată, în mod expres, că, «din cuprinsul notelor explicative date de reprezentanţîi Banpost rezultă că motivul principal al cesionarii a 27% din portofoliul de credite îl reprezintă îmbunătăţirea indicatorilor de solvabilitate a băncii». De aici s-a tras concluzia că operaţiunea de cesiune a fost o simplă finanţare, o afacere comercială a băncii şi că, deşi nu a avut un scop economic, ci «mai degrabă» un scop juridic (n.n. - deci, un scop artificial), nu există intenţia de sustragere de la plata impozitelor, prin majorarea cheltuielilor deductibile.

E adevărat că, într-o operaţiune de recalificare juridică a cesiunii pentru a fi pusă de acord cu lipsa de scop economic a acesteia, inspectorii fiscali (care nu au contestat cifrele stabilite de IGPR) au arătat că este încălcat Codul fiscal şi cel de procedura fiscală, motiv pentru care au majorat baza de impozitare cu suma de 606.766.947 lei, reprezentând costuri umflate ale "finanţării". Dar, în continuare, cu toată încălcarea legii şi cu tot caracterul artificial dovedit al operaţiunii, tot nu a fost infracţiune.

De aici, din această recalificare, a rezultat un impozit de circa 142,5 milioane lei (aproximativ 31 milioane euro), sumă care a fost achitată în data de 17.01.2019 (suma a fost achitată, cel mai probabil, de Banca Transilvania, pentru că Bancpost nu mai există din 1 ianuarie 2019)".

Avocatul susţine că BNR a venit în sprijinul Bancpost, banca centrală arătând, printr-o adresă din 10.09.2017, că SPV-ul nu este sub supravegherea sa, nu se supune reglementărilor bancare şi că operaţiunea de cesiune este "un raport comercial" care nu are nevoie de autorizarea BNR: "Aşadar, în viziunea BNR, Bancpost putea face ce voia, chiar şi să încalce Codul fiscal român şi să păcălească BNR cu creşterea artificială a indicelui de solvabilitate, mami nu se supără, BNR-ului nu-i pasă, căci SPV-ul Bancpost era o firma oarecare, cu care Bancpost putea să facă afaceri la discreţia sa".

Gheorghe Piperea mai arată: "Sprijinindu-se pe analiză pre-comandată a fiscului şi pe adresa de la BNR, procurorul conchide că nu există evaziune fiscală. A contat foarte mult faptul că s-a făcut o plată de 31 milioane de euro. Desigur, procurorul nu uită să anunţe că plata de 31 de milioane de euro nu este o recunoaştere a vinovăţiei. Întrucât a constatat că nu ar fi existat infracţiunea - predicat (evaziunea fiscală), procurorul a dat clasare şi pentru spălare de bani".

Specialistul se arată "uluit" de faptul că Parchetul admite că dacă cineva a fost sancţionat contravenţional nu mai poate fi pedepsit penal: "E unic în istoria recentă. Sunt nenumărate cazuri (inclusiv din propria experienţă) în care mirenii invocă această jurisprudenţă pentru a arăta că răspunderea contravenţională este asimilată aceleia penale şi că, aşa fiind, este necesară aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie atunci când poliţistul, inspectorul fiscal sau de la antifraudă, agentul constatator de la ASF sau Consiliul Concurenţei aplică sancţiuni contravenţionale. Niciodată Parchetul sau instanţele (mai ales Curtea de apel Bucureşti) nu au admis aşa ceva. Cel puţin, nu la cunoştinţa mea".

BT a câştigat procesul cu ANPC, după ce Autoritatea sancţionase Bancpost pentru cesionarea ilegală a creditelor

Amintim că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancţionat, anul trecut, Bancpost pentru cesionarea ilegală a unor portofolii de credite. Autoritatea a amendat instituţia de credit cu 150.000 de lei, dispunând returnarea contravalorii dobânzilor plătite în ultimii zece ani de către clienţii ale căror contracte au fost externalizate.

Totalul dobânzilor încasate depăşeşte 300 de milioane de euro, conform unui document al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC), care arată: "S-a constatat că, prin perceperea cu încălcarea prevederilor legale de către EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II B.V.), de sume de bani reprezentând dobândă, comision de administrare şi penalităţi, a fost creat un prejudiciu consumatorilor stabiliţi în România estimat la cel puţin 300 milioane de euro (...), prejudiciu estimat doar pentru perioada 2008-2015, perioadă pentru care s-au cercetat rapoartele anuale EFG New Europe Funding II B.V., fără a se avea în vedere perioada 2017- 2018 şi fără a se lua în calcul prejudiciul creat consumatorilor ca urmare a procedurilor de executare silită".

Bancpost, controlată de EFG Eurobank, a cesionat credite către EFG New Europe Funding II B.V. (ulterior ERB New Europe Funding II B.V.), deţinută, la rândul ei, de o societate cu răspundere limitată - EFG New Europe Holding B.V. (redenumită ERB New Europe Holding B.V.), care face parte din EFG Eurobank Ergasis.

Documentul citat subliniază că, în data de 28.03.2018, s-a constatat cesionarea creditelor aflate în portofoliul EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II B.V.) către Eurobank Ergasias S.A. Grecia.

În legătură cu acest subiect, ANPC a sesizat BNR, ANAF, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, acesta din urmă sesizând Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Bancpost a contestat în instanţă decizia ANPC, iar Banca Transilvania (BT), care a cumpărat Bancpost, a câştigat pe fond procesul cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Ziarul BURSA a scris în mai multe ocazii despre subiectul creditelor fără restanţe cesionate în afara ţării. În urmă cu mai bine de un an, am prezentat un material complex care oglindea situaţia unui debitor Bancpost al cărui credit fără restanţe fusese cesionat în Olanda. Acesta arăta că împrumuturile făcute de banca de la noi au fost externalizate către instituţii nebancare (în acest sens am publicat declaraţiile BNR, ASF şi autorităţii abilitate din Olanda), fără notificarea clienţilor, percepându-se ilegal dobânzi şi comisioane de la aceştia, respectivele cesiuni fiind declarate de către instanţa de judecată neopozabile părţilor.

Inspectorul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor din Constanţa (CJPC) Sorin Manţu a făcut, în ultima perioadă, o serie de afirmaţii grave în cadrul sesizărilor sale publice, susţinând, printre altele, că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi cel mai probabil Banca Naţională a României (BNR) au protejat interesul Bancpost şi OTP Bank în detrimentul intereselor consumatorilor, în cazul creditelor cesionate în Olanda.

Comisarul Manţu, care a încheiat procesele verbale de sancţionare a Bancpost şi OTP Bank pentru cesionarea ilegală a creditelor în afara ţării, a trimis avertizările atât Guvernului, cât şi Parlamentului.

Domnia sa reclamă incompetenţa sau neglijenţa în serviciu, precum şi încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Chiar nu putem face nimic in acest sens? Murim cu dreptatea in mana? Toata aceasta inacceptabila situatie imi inspira o rascoala, sa ne indreptam catre ei cu furci si topoare....putini nu suntem dar nici uniti nu suntem, din pacate ????

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    O pala pe fata justitiei romane. ASta in cazul in care judecatorul NU va raspunde pentru incorectitudinea deciziei.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Inca o palma pe fata justitiei romane., cu atat mai mult cu cat judecatorul NU va raspunde pentru incorectitudinea deciziei

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    E jale cu estia eu am platit sapte ani o rata care era pe 5 ani si tot dator mau scos am fost dat si in judecata si am avut castig de cauza

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
Invatamantul profesional dual - solutie pentru forta de munca
BIG FOUR
smart city industry awards 2019
PODUL DE LUT
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS