SCHELETELE DIN DULAP, CHEMATE LA URNĂAcoperitul Robert Turcescu descoperă afacerea Megapower

A.S.
Ziarul BURSA #Anticorupţie / 29 octombrie 2014

Acoperitul Robert Turcescu descoperă afacerea Megapower

Actualizare 10:55 Robert Turcescu îi trimite sms-uri lui Ponta, ca să discute despre dosarul Megapower

Actualizare 10:50 Robert Turcescu revine în televiziune la NAŞUL TV

Robert Turcescu a declarat aseară, la NAŞUL TV, că de mai multe zile îi dă sms-uri premierului Victor Ponta ca să discute despre Dosarul Megapower.

Robert Turcescu a anunţat, tot aseară, că de luni va fi din nou gazda emisiunii "100%", chiar la NAŞUL TV.

Robert Turcescu va modera emisiunea "100%" de luni până joi, între orele 20.00 - 21.00. Mai mult, Robert Turcescu a spus că va fi în studioul NAŞUL TV şi duminică, în ziua alegerilor, când postul de televiziune va difuza o ediţie specială, dedicată primului tur de scrutin al prezidenţialelor.

---

Afaceri vechi de peste două decenii sunt scoase ca scheletele din dulap să defileze prin faţa urnelor de vot, participând în felul acesta la lupta electorală.

Ofiţerul auto-descoperit Robert Turcescu are zilele acestea o activitate febrilă pe propriul site, dar şi pe o reţea de socializare, după ce, pe 12 septembrie, îşi anunţa posibila retragere din presă.

Imediat după ce s-a deconspirat, Robert Turcescu anunţa: "Am spus că vă cer iertare (...) Eu de mâine nu voi mai face această emisiune. Nu ştiu dacă se numeşte retragere din presă. Până când un drept judecător va spune dacă am greşit sau ba, până la acel moment, nu mai am puterea să apar public. Eu, cu astfel de povară nu mai pot trăi".

În discursul halucinant de atunci, care a dat naştere multor speculaţii, Robert Turcescu a mai spus: "Sfârşitul nu este aici".

Pe 2 octombrie, însă, a anunţat că nu exclude o posibilă revenire în presă, iar pe 14 octombrie a început să posteze pe site-ul său diverse informaţii.

Pe 25 octombrie a început să publice informaţii despre dosarul Megapower, o afacere a anilor 1990 în care au fost implicaţi mai mulţi politicieni şi care se pare că a lăsat statul român cu o gaură de circa 12 milioane de dolari.

"Tic-Tac" sunt cuvintele pe care le scrie Turcescu la finalul postărilor, sugerând că "bate ceasul" deznodământului şi că, într-un mod misterios, el, ofiţerul acoperit-descoperit, ştie asta.

Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu a declarat recent că lovitura finală a lui Traian Băsescu pentru această campanie electorală va fi legarea lui Victor Ponta de scandalul Megapower, dând de înţeles că actualul premier ar putea fi acuzat că i-a făcut scapaţi pe unii agenţi acoperiţi ai Serviciului de Informaţii Externe (SIE).

Victor Ponta a fost procurorul de caz în scandalul Megapower.

Întrebat cum comentează declaraţiile lui Mircea Paşcu, Traian Băsescu a declarat ieri că nu a vizat o lovitură finală.

Naşul TV l-a programat pe Robert Turcescu în emisiunea NAŞUL de aseară- realizată de Radu Moraru, ca primă apariţie în direct a fostului realizator de televiziune, după propria deconspirare ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

În urmă cu două săptămâni Robert Turcescu ar fi trebuit să apară într-o emisiune la B1 TV, însă aceasta a fost anulată.

Pasaje din Afacerea Megapower, publicată de Naşul TV

Robert Turcescu susţine că singurul vinovat găsit în această afacere - Cornel Moldovan, fostul director IIRUC - a fost condamnat la zece ani de închisoare, dar a executat numai doi ani şi jumătate din pedeapsă, fiind graţiat în anul 2003 de Ion Iliescu.

Decretul de graţiere a fost contrasemnat de Adrian Năstase.

Redăm mai jos pasaje din articolul de pe Naşul TV, postat de Robert Turcescu:

"Afacerea Megapower a debutat în 1990, la iniţiativa a doi rezidenţi americani de origine română Robert Deutsch şi Cristian Lazarovici, şi a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern în 1991 de Premierul de atunci Petre Roman.

Afacerea urmărea ca România să dezvolte în Statele Unite printr-o firmă mixtă - din partea română IIRUC SA - producerea de tehnică de vârf în domeniul electronic de care să beneficieze România. Executivul se obliga să plătească pentru acest proiect 12 milioane de dolari printr-un credit guvernamental. Hotărârea a fost semnată de Petre Roman, Anton Vătăşescu, Theodor Stolojan, Victor Stănculescu şi avizată de Eugen Dijmarescu şi Victor Babiuc, toţi demnitari ai executivului.

După izbucnirea scandalului, Petre Roman declara că singura lui implicare în această afacere a fost apobarea prin HG a proiectului.

Robert Deutsch, care se va implica şi într-un scandal legat de primul Guvern Ponta (n.r. numirea Corinei Dumitrescu la Ministerul Educaţiei), a fost, potrivit jurnalistului Cornel Dumitrescu (co-editor la publicaţia "Lumea Nouă" din Statele Unite) -, coleg cu Ion Iliescu în timpul studiilor pe care fostul Preşedinte le-a făcut în URSS. Fiu de activişti ilegalişti, Deutsch îşi termină studiile la Moscova, revine în ţară şi în 1966 se căsătoreşte cu fiica lui Dumitru Petrescu, membru în CC al PCR, bun prieten al lui Walter Roman, dar şi un apropiat al lui Ceauşescu.

Deutsch ocupă mai multe funcţii importante în ministerul Învăţământului, în mandatul lui Mircea Maliţa, care îl trimite în 1972 la o bursă de specializare la Universitatea Tubingen în Germania Federală.

Cornel Dumitrescu susţine: «În 1974, rămâne definitiv în Germania, după ce a reuşit să «convingă» autorităţile germane, că atât el cât şi soţia sa, a cărei mama este evreică, sunt, de fapt, germani pur-sânge. Deşi refugiaţi în Occident, soţii Deutsch îşi păstrează cetăţenia română şi întreţin, până prin anii 80 legături cu regimul ceauşist, frecventând chiar Ambasada română de la Bonn. Foarte abil, nu lipsit de inteligenţă şi vorbitor de rusă, germană şi engleză, reuşeşte să-şi facă relaţii şi în Germania, ajungând, la un moment dat, nici mai mult, nici mai puţin, decât un fel de consilier-specialist în problemele Europei Răsăritene al lui Helmut Kohl, cel care mai târziu va ajunge cancelarul Germaniei Federale.

Cu câţiva ani înaintea evenimentelor din decembrie "89, Robert Deutsch este trimis împreună cu familia, prin intervenţia guvenului german, la o bursă de studii a Universităţii Stanford, din California ca specialist în probleme est-europene, dar unde s-a ocupat în principal de "studiul şi ameliorarea sistemului de învăţământ din... Mexic" (?!). Se zice că Robert Deutsch ar fi reuşit, prin cunoscuta-i abilitate, să devină prieten cu fostul secretar de stat american George Schulz, care se ocupa, la vremea aceea (1991) de realizarea unor programe pentru diplomaţii americani ce vor lucra în ţările est-europene. (...)

Prietenia lui Walter Roman cu Dumitru Petrescu, socrul lui Robert Deutsch, cimentată de faptul că amândoi au fost, la un moment dat, căzuţi în dizgraţia lui Dej şi apoi reabilitaţi de Ceauşescu, pe care l-au servit cu credinţă până la moarte, precum şi afinităţile dintre părinţii lui Robert şi tatăl lui Petre Român stau la baza relaţiei dintre cei doi fii de nomenclaturişti.

Imediat după Revoluţie, Robert Deutsch se deplasează la Bucureşti unde este primit oficial de Ion Iliescu şi Petre Român. Ulterior pune bazele afacerii Megapower cu Guvernul României.

Christian Lazarovici a fost profesor la Institutul Politehnic din Bucureşti şi, la sosirea sa în Statele Unite, prin anii 1975-1976, s-a vorbit că ar fi fost agent DIE. Fiind specialist în electronică a reuşit în scurt timp să îşi asigure un statut material de invidiat.

Cazul Megapower

În 1998, un container abandonat în Portul Constanţa este deschis de autorităţile vamale în prezenţa unor ofiţeri superiori de poliţie. Containerul conţinea documente din arhiva companiei Megapower, firma intrată în faliment după legislaţia statului american. Autorităţile vamale solicită ajutorul SRI-ului, considerând că nu este de competenţa poliţiei să ajungă în posesia unor documente care vizau securitatea naţională.

Ce scriau reporterii Ziua despre acţiunea de desigilare a containerului: «Din surse confidenţiale, reporterii ZIUA au aflat că celebrul transport al firmei Megapower era cunoscut de către Serviciul de Informaţii Externe condus de Cătălin Harnagea, încă de la plecarea sa din SUA. Reprezentanţii Vămii au fost informaţi de SIE cum că firma Megapower va aduce în portul Constanţa un transport suspect, cerându-le ca acesta să fie supravegheat zi şi noapte, până când va sosi destinatarul. După cele 150 de zile, stabilite prin lege, cum destinatarul nu a venit să îşi ridice marfa, containerul a devenit proprietatea statului român.

Momentul primei desigilări a containerului s-a produs în prezenţa vameşilor şi a unei echipe de ofiţeri superiori din Poliţie. În clipa în care s-a constatat existenţa unor documente cu caracter secret, care vizau siguranţă statului, ofiţerii din Poliţie au trecut la fotocopierea acestora. Ofiţerii vamali au considerat că Poliţia nu are competenţa necesară de a cerceta cazuri care vizează siguranţa naţională, cerându-le poliţiştilor să oprească orice acţiune şi să anunţe Serviciul Român de Informaţii».

Suspectat că a ajutat la devalizarea statului român, Christian Lazarovici trimite un drept la replică ziarului Ziua în care explică ce rol a avut în companie, cine au fost demnitarii implicaţi în afacere şi unde au dispărut banii. (...)

Dezvăluirile integrale ale lui Lazarovici:

"Majoritatea informaţiilor canalizate către presă din România în ultimii ani privind afacerea MEGAPOWER au fost premeditat confecţionate în scopul de a acoperi un trist adevăr: MEGAPOWER a fost distrusă de către reprezentanţii investitorului din România pentru scopuri ce nu au avut nimic în comun cu obiectul de lucru al unei antreprize comerciale.

Aş dori să prezint pe scurt cronologia reală a principalelor evenimente legate de existenţa firmei MEGAPOWER. Firma a fost fondată de către mine în anul 1989 în scopul de a dezvolta o nouă generaţie de surse de putere folosind o versiune modificată a tehnologiei VICOR. La acea dată, funcţionam că vicepreşedinte de inginerie la una din diviziile firmei VICOR şi primisem acordul preşedintelui firmei de a urma acest plan. La sfârşitul anului 1989 şi începutul anului 1990 am contactat primele grupuri de "venture capital": MOHR, ALPHA PARTENERS şi CONCORD PARTENERS în scopul ridicării fondurilor necesare de capitalizare. În primăvara anului 1990, Robert Deutsch îmi propune să prezint planul de afaceri şi în România. Capitalizarea previzionată pentru centrala din SUA şi deschiderea diviziei din România după doi ani de funcţionare s-a ridicat la 12 milioane de dolari, dublu decât era necesar pentru o singură operaţiune în SUA. IIRUC SA a fost desemnat ca investitor oficial din partea română şi în schimbul unei investiţii de 11,4 milioane de dolari achiziţionează un pachet majoritar de acţiuni. Patru din cele cinci poziţii ale Consiliului de Directori au fost alocate investitorului român, după cum urmează: Cornel Moldovan, Director General IIRUC SA - chairman, Vasile Baltac, ministrul Industriei Electronice - membru, Robert Deutsch, consilier al Guvernului României - membru, şi o poziţie vacanţă ce urma să fie ocupată de către Theodor Stolojan, Primul Ministru al României, după terminarea mandatului în Guvernul României în toamna anului 1992. Cea de-a cincea poziţie a Consiliului a fost ocupată de către mine ca reprezentant al managementului american şi director general al firmei.

Prin stipulaţiile contractului de cumpărare de acţiuni, oricare din membrii managementului firmei putea fi înlocuit prin patru voturi. Deci investitorul român a avut controlul total al conducerii firmei de la bun început. Chiar fără Primul Ministru Stolojan în conducere, se putea numi instantaneu un alt reprezentant român în consiliu. Tot prin contractul de cumpărare s-a prevăzut ca deschiderea diviziei din România să aibă loc la doi ani după începerea operaţiunilor firmei, exceptând situaţia în care toţi cei cinci membri ai conducerii votează unanim s-o deschidă mai devreme. De asemenea, în contractul de cumpărare se prevăzuse începerea prospectării pieţei de desfacere europene în primăvara anului 1992, unde divizia din România urma să-şi desfacă produsele.

După achiziţionarea licenţei VICOR, firma îşi începe efectiv activitatea în februarie 1992. Către sfârşitul anului 1992, MEGAPOWER avea deja dezvoltată prima linie de produse şi era în plin proces de marketare. Firma avea 54 de angajaţi şi avea aprobarea agenţiilor pentru siguranţă în funcţionare. Din păcate, în aceeaşi perioada, câteva evenimente nefericite aveau să pecetluiască soarta tragică a firmei. Robert Deutsch, care funcţiona că vicepreşedinte pentru afaceri internaţionale cu un salariu de 10.000 de dolari pe lună, a refuzat să îndeplinească dispoziţiile conducerii şi nu s-a prezentat la serviciu nici măcar o zi. Managementul american a cerut eliberarea sa din funcţie, fapt ce a declanşat un război total între partea română, condusă de ministrul Baltac şi partea americană. În vara anului 1992, partea română a cerut să se folosească o parte din fondurile firmei pentru diverse plăti în Germania (nici o legătură cu firma) şi să se cumpere echipamente electronice pentru IIRUC SA. Managementul american a început să primească nenumărate faxuri de la domnii Baltac, Deutsch şi Moldovan conţinând ameninţări şi insulte. Acţiunea de prospectare a pieţei europene în folosul diviziei din România este anulată de către ministrul Vasile Baltac. Întregul personal al firmei este stupefiat de această situaţie nemaiîntâlnită: ministrul român însărcinat cu activitatea firmei în România se opune fără motiv la o acţiune esenţială pentru viitorul firmei. Acesta este primul semn pentru managementul american că partea română avea alte planuri cu firma MEGAPOWER.

Nu mult mai târziu, o serie de evenimente stranii încep să se petreacă. Proaspătul sosit în consiliul de directori în toamna lui 1992, ministrul de Finanţe, Florin Georgescu, cere imediat deschiderea diviziei europene şi hotărăşte plasarea a cinci milioane de dolari din fondurile firmei într-un cont separat controlat de către investitorul român. Acest fapt conduce imediat la pierderea credibilităţii firmei în mod oficial: firma de auditori Ernst&Young retrage imediat calificativul de credibilitate ("on going concern"). Firmele doritoare de a folosi sursa MEGAPOWER (Tektronix, HP şi altele) refuză să angajeze comenzi din cauza lipsei de "on going concern". La începutul anului 1993, firma nu îşi poate plăti obligaţiile de licenţă deoarece ministrul Florin Georgescu vrea să deschidă divizia europeană în schimbul eliberării de fonduri pentru funcţionare. Ministrul Vasile Baltac cere să fiu înlăturat de la firmă. Conflictul se agravează prin pregătirea unei acţiuni de judecată de către managementul firmei în scopul prezervării existenţei firmei. Subit, miniştrii Georgescu şi Baltac demisionează. Sunt înlocuiţi de funcţionari superiori de la MF (consilierul Alexandru Iordăchescu) şi de la MI (directorul Iancu Dumitrescu). O comisie de audit de la MF condusă de Alexandru Iordăchescu este trimisă la firma. Angajaţii români de la firma sunt ameninţaţi cu confiscarea averilor din ţară şi revocarea vizei de lucru, şi li se cere imediat să se reîntoarcă în România. La cererea părţii române, doi dintre ei sunt concediaţi ilegal, fapt ce conduce la o acţiune de judecată câştigată de către cei concediaţi. În aceste condiţii, conducerea departamentului de inginerie îşi dă demisia. Situaţia instabilă a firmei devine publică în comunitatea industrială din SUA. Nici una dintre marile firme utilizatoare de surse nu mai doresc să considere MEGAPOWER ca un potenţial furnizor. Treptat, alţi angajaţi de valoare părăsesc firma. Devine evident că o acţiune de refinanţare este necesară. Firma ACMA din Singapore este dispusă să investească 3,5 milioane de dolari dacă va împărţi controlul firmei cu partea română. Partea română refuză să cedeze controlul absolut al firmei. Ca urmare, MEGAPOWER falimentează la începutul anului 1994 şi intră sub protecţia Capitolului 11 al legii federale de faliment a SUA.

Guvernul Văcăroiu, prin Hotărârea de Guvern din 6 mai 1994, deleagă Ministerul de Finanţe şi BANCOREX să recapitalizeze firma. Ca urmare, recapitalizarea se face printr-o firma fantomă, CONFIDENTIA, care achiziţionează pachetul majoritar de acţiuni. Devine evident că domnul Alexandru Iordăchescu nu are nici cea mai simplă idee cum să recupereze firma din situaţia de faliment. Politica de conducere a domnului Iordăchescu era să numere bucăţile de hârtie de la Xerox şi să scrie rapoarte zilnice ministrului Georgescu. Dovezi de necontestat că MEGAPOWER este menţinută în viaţă numai pentru alte scopuri mă determina să informez Guvernul României şi conducerea BANCOREX despre situaţia firmei. Imediat, ministrul Florin Georgescu cere bordului de directori să fiu eliberat din funcţia de preşedinte. După plecarea mea de la firma, în octombrie 1994, foştii angajaţi ai firmei mi-au adus la cunoştinţă că noii directori generali, George Popescu şi apoi Grigore Maimuţ, nu au făcut altceva decât să continue activitatea domnului Iordăchescu, la salarii de peste 100.000 dolari pe an. Recent am aflat că firma nu mai are sediu, dar că este încă înregistrată. Ultimii ingineri şi muncitori (patru la număr) nu au fost plătiţi pentru ultimele trei luni de lucru prestate la începutul acestui an. O acţiune legală este în plină desfăşurare la departamentul Muncii al Statului California. Este foarte probabil ca firma sau acţionarii principali să plătească amenzi importante".

PNA a constatat că Stolojan nu a fost implicat în afacerea Megapower

Liderul liberal Theodor Stolojan nu a fost audiat şi nici nu a avut vreo calitate procesuală în cazul privind afacerea Megapower, a comunicat, în 2004, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Totodată, Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) a informat că "nu a avut şi nu are în lucru nici un dosar în legătură cu această afacere. Ca atare, PNA nu avea motive să solicite documente în acest sens de la Ministerul Finanţelor Publice".

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Tic,tac ar putea fi si: iaca nu mai tac... 

    A fost odata cind Romania avea bani si investea in SUA. Mizerabilii, in loc sa cucereasca SUA, au introdus Romania in Zona Crepusculara.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

22 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8740
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0034
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5255
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4696
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.5807

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro