SCHIMBAREA STRATEGIEI, ÎN ANALIZA AUTORITĂŢILORDumitraşcu: "Vrem să mobilizăm mai mult capital românesc pentru listarea Hidroelectrica"

ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital #Energie / 15 decembrie 2014

Dumitraşcu: "Vrem să mobilizăm mai mult capital românesc pentru listarea Hidroelectrica"

Autorităţile noastre vor analiza, în perioada următoare, o schimbare a strategiei de listare a Hidroelectrica, în urma evoluţiei financiare foarte bune a societăţii şi a apetitului micilor investitori de pe piaţa noastră de capital pentru titlurile companiilor energetice, ne-a declarat Gabriel Dumitraşcu, şeful Direcţiei Privatizare din Departamentul pentru Energie.

Domnia sa ne-a explicat: "Strategia actuală privind listarea Hidroelectrica presupune realizarea unui IPO pentru vânzarea a 15% din acţiunile societăţii în urma unei majorări de capital. Dar, între timp, am constatat o evoluţie foarte bună a indicatorilor financiari ai companiei, în paralel cu o optimizare a proceselor şi cu o clarificare a mediului în care evoluează Hidroelectrica. Luând în analiză şi apetitul micilor investitori pentru acţiunile Electrica şi Romgaz, cred că se impune o schimbare de strategie pentru listarea Hidroelectrica SA, care să răspundă interesului manifestat de investitorii români".

Direcţia Privatizare din Departamentul pentru Energie va înainta Guvernului, în perioada următoare, o propunere în acest sens. Domnul Dumitraşcu a subliniat că, probabil, noua strategie pentru listarea Hidroelectrica va viza înlocuirea majorării de capital cu o vânzare directă de acţiuni şi o regândire a alocării între tranşele investitorilor faţă de modelele anterioare de la Electrica şi Romgaz.

Oficialul a continuat: "Schimbarea ponderii între tranşe faţă de listările anterioare este o decizie în primul rând tehnică, dar care porneşte de la premisa că acumulările de capital românesc trebuie mobilizate şi valorificate cât mai bine. Viitoarea strategie de privatizare va aduce clarificări în acest sens. În fapt, îmi doresc ca, în urma listării, Hidroelectrica să ajungă la o capitalizare bursieră de trei miliarde de euro şi, cum am spus şi în alte ocazii, obiectivul nostru este să creştem valoarea acţiunilor în piaţa secundară. Cred că, într-o perioadă scurtă de timp după IPO, valoarea Hidroelectrica poate atinge pragul de 4 miliarde de euro. În condiţiile astfel anticipate, Hidroelectrica poate deveni cel mai puternic jucător din energie, care să contribuie la securitatea energetică a României".

Gabriel Dumitraşcu apreciază că Hidroelectrica trebuie să se consacre ca cel mai puternic şi eficient producător de energie hidro în grupuri energetice mari. În prezent, este mult mai rentabil pentru companie să retehnologizeze hidrocentralele mari pentru creşterea randamentelor centralelor şi a puterii instalate, decât să construiască noi grupuri, consideră domnia sa, subliniind că Hidroelectrica are şansa să devină un jucător regional important dacă va prelua şi alte unităţi de producţie din ţările vecine.

Reprezentantul Departamentului pentru Energie ne-a spus: "Odată ce ne-am propus ca Hidroelectrica să intre pe piaţa regională ca trader în statele vecine, este logic că trebuie să identificăm şi să căutăm oportunităţi de producţie în regiune. Procesul va dura mai mult de un an şi estimez că se va încheia după listarea preconizată pentru finalul anului viitor".

Domnul Dumitraşcu pledează pentru renunţarea la sistemul dualist de conducere instituit recent la Hidroelectrica întrucât acesta a condus la un blocaj în asumarea luării deciziilor oportune. "Cred că este necesară întoarcerea la sistemul unitar de conducere, nu numai în cazul Hidroelectrica, ci şi la alte companii de stat, întrucât cultura organizaţională cu care am fost obişnuiţi ani de zile nu este compatibilă cu sistemul dualist de conducere. Nu spun că sistemul dualist este greşit. Poate că nici noi nu am reuşit să găsim întotdeauna oamenii potriviţi", a explicat şeful privatizărilor din energie.

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, şi ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, au lansat, la Budapesta, la finele săptămânii trecute, activitatea de trading de energie a Hidroelectrica din Ungaria. Compania a început să vândă energie pe bursa ungurească din 2 decembrie, încheind deja primele şapte contracte.

Hidroelectrica va deschide, în ianuarie, filiala de trading din Serbia, administratorii estimând că până în vară vor fi funcţionale şi reprezentanţele din Germania şi Austria.

Potrivit estimărilor domnului Borza, Hidroelectrica va încheia anul 2014 cu o cifră de circa 800 de milioane de euro şi un profit istoric de peste 250 milioane de euro.

Domnia sa apreciază că societatea va ieşi din insolvenţă la jumătatea anului viitor.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Si dupa listare, trantiti o taxa pe apa uzinata sa aranjati tot profitul, similara cu taxa pe stalp. Ne-am invatat minte. O sa luam actinile de pe bursa mai ieftin dupa 3 luni. Bafta

    1. daca HDR e estimata la 3 md euro, cu CA la 0.8 md eur, mai bine cumpar VERBUND austria, capitalizare 5.5 md eur cu CA de 2.1 md eur pe 9 luni 2014

    Periclitarea Sistemului Energetic Naţional şi a economiei naţionale prin insolvenţa Hidroelectrica

    Aprecieri economice din rapoarte realizate înainte de insolvenţă: 

    Conform fişei fiscale oficiale depusă sub sancţiunea legii la data de 03.04.2012, declaraţie valabila, înregistrată la Ministerul Finanţelor, care nu a fost niciodată contestată sau desfiinţată, Hidroelectrica a încheiat anul 2011 cu profit de 6.444.266 lei. 

    În Raportul Auditorului Independent KPMG Audit SRL întocmit la 25.05.2012 pentru anul 2011 referitor la Hidroelectrica se arată „Noi nu am identificat informaţii financiare care sa fie neconcordante cu informaţiile financiare anexate”, deci profitul este corect. 

    În Raportul Administratorului (Remus Vulpescu – reprezentant al Ministerului Economiei) întocmit la data de 25.05.2012 pentru anul 2011 se arată laudativ că „Datorită rezultatelor înregistrate pe anul 2011, Hidroelectrica îşi consolidează poziţia de lider al pieţei de energie. Consiliul de Administraţie apreciază soliditatea deciziilor luate, viziunea anticipativa şi valoarea orientării strategice a managementului.”  

    Câteva zile mai târziu (16.06.2012) acelaşi Remus Vulpescu depune cererea de intrare în insolvenţă a societăţii Hidroelectrica şi pleacă în călătorie cu dl. Ponta la Viena. Întrebat acolo de presa din România despre cererea de intrare în insolvenţă, nu recunoaşte şi nu-si aminteşte de acest lucru „minor”. Întors în ţară, când depunerea cererii de intrare în insolvenţă nu mai poate fi ascunsă, devenind publică, acesta motivează că insolvenţa este folosită ca armă de luptă împotriva „băieţilor deştepţi” pentru rezilierea contractelor acestora.  

    Întrebare:  

    Onor fostă şi actuală conducere a Ţării, consideraţi că această viclenie va fi acceptată de instanţele de judecată şi de arbitraj (inclusiv instanţele internaţionale) ţinând cont că insolvenţa frauduloasă este pedepsită de lege?  

    Dacă insolvenţa va fi considerată frauduloasă, cine va plăti acest prejudiciu ireparabil adus societăţii Hidroelectrica şi României? Salariaţii? Poporul român?  

    Abuzuri inimaginabile: 

    Se pare că până acum doar aceştia au plătit. Salariaţii prin abuzuri care până la preluarea companiei de către administratorul judiciar Borza erau de neimaginat într-o instituţie din România secolului 21, umilinţă, teroare, jigniri, ameninţări, reduceri salariale şi disponibilizări şi angajări pe criterii mafiote. Disponibilizate, discriminate şi jicnite (vezi decizia CNCD) fiind inclusiv mamele în concediu de creştere a copilului, disponibilizaţi fiind toţi cei fără susţinere politică locală sau centrală, chiar şi salariaţii în concediu medical bolnavi de cancer în fază terminală. 

    Iar poporul a plătit prin preţul mărit la energie, rating de ţară scăzut şi împrumuturi mai scumpe pe piaţa financiară. Restul (sume colosale de ordinul miliardelor de lei) urmează să fie plătite, probabil prin cedarea de active, când nota de plată va veni de la instanţele naţionale şi internaţionale. 

    Ceilalţi actori (Remus Borza, Remus Vulpescu, Gabriel Dumitraşcu şi cei de la nivel mai înalt) ori se îmbogăţesc, ori se complac din motive numai de ei ştiute prin „non combat-ul” pentru care Borza le mulţumeşte oficial.  

    Domnilor care vă etalaţi prietenia, susţinerea şi admiraţia faţă de Borza vi se pare hazliu („ca la lucruri trăznite” zice Dumitraşcu) ca Borza sa-i spună unui interlocutor incomod, energetician reprezentant al salariaţilor „Ciocu mic, că te f...t în gură!”? Ce-ar fi să vă zică acest interlop dumneavoastă sau copiilor dumneavoastră acestă expresie? V-aţi amuza, l-aţi admira şi susţine în continuare? 

    „Performanţele” lui Borza: 

    Anul 2012 este mai bine de jumătate, an de administrare a lui Borza.  

    La preluarea administrării în 20.06.2012, Borza promitea, şi era posibil, un profit net pentru acel an de 100 milioane Euro, adică în jur de 450 milioane lei. Care au fost rezultate financiare la sfârşit de an? Conform fisei fiscale, au fost pierderi de 508 milioane lei, sumă care adunată cu profitul preconizat de Borza se apropie de 1 miliard de lei. Deci o gaură de un miliard, în condiţiile în care a fost stopată sau diminuată orice fel de cheltuială de investiţii, dezvoltare, retehnologizare, reparaţii planificate, reparaţii curente, consumabile etc., firma funcţionând din inerţie, datorită finanţării anterioare. Deja grupurile au început să cadă, de exemplu hidroagregatul de 167,5 MW de la Centrala subterană Retezat cel mai mare din ţară, care s-a ars în luna noiembrie 2014 din lipsă de mentenanţă punând în pericol viaţa muncitorilor care abia au putut fi scoşi din subteran cu ajutorul instituţiilor de urgenţă, incident de care nu vorbeşte nimeni, presa fiind cumpărată de Borza. Defectarea acestui grup cu ajutorul căruia se face reglajul parametrilor energiei furnizate consumatorilor pune în pericol întregul SEN iar repararea acestui grup, care practic a fost prăjit prin scurt-circuit, va înghiţi tot profitul din acest an realizat de întreaga amenajare hidroenergetică. 

    A repeta papagaliceşte că Borza a făcut lucruri bune pentru Hidroelectrica denotă fie necunoaştere, fie rea-voinţa. Toate falimentele, înstrăinările, furturile şi distrugerile din economia româneasca au fost catalogate la vremea producerii lor ca lucruri bune şi necesare. Autorii acestora ne demonstrau cu tupeu că aşa este bine. Acum a sosit timpul ca povestea să se repete cu Hidroelectrica, fosta „perla coroanei”, firmă de top pe poziţii între 1-5 din 100 în ultimii ani.  

    Comparaţie economică: 

    Faceţi comparaţie între anul 2011 cel mai defavorabil din punct de vedere hidrologic şi datele financiare din 2013, an 100% de administrare Borza. 

    1. Câteva date sintetice ale S. C. Hidroelectrica pentru anul 2011:  

    Cost mediu de producţie – 108,74 lei/MWh; 

    Preţ mediu de livrare – 139,10 lei/MWh (profit 30,36 lei/MWh); 

    Preţ mediu de livrare către populaţie – 86,30 lei/MWh; 

    Preţ mediu de livrare către piaţa concurenţiala – 153,20 lei/MWh; 

    2. Câteva date sintetice S. C. Hidroelectrica pentru anul 2013 sub administraţia Borza: 

    Cost mediu de producţie – 160 lei/MWh (crescut cu peste 51 lei/MW); 

    Preţ mediu de livrare – lipsesc datele; 

    Preţ mediu de livrare către populaţie – 115 lei/MWh (crescut cu peste 30 lei/MW); 

    Preţ mediu de livrare către piaţa concurenţiala – Hidroelectrica se „chinuieşte” să vândă la 165 lei/MWh. Rezultă un profit negativ sau pierdere dacă se ia în calcul preţul de livrare către piaţa reglementată de 115 lei/MWh, care este cu 45 lei sub preţul de cost şi care ar trebui acoperit din vânzări la preturi mult mai mari de 165 lei/MWh pe piaţa concurenţială. 

    Concluzii evidente:  

    Preţul de cost a crescut sub administraţia Borza de la 108,74 lei/MWh la 160 lei /MWh. 

    Preţul de livrare către populaţie a crescut de la 86,30 lei/MWh la 115 lei/MWh. 

    Profitul a scăzut de la 30,36 lei/MWh la profit zero sau negativ. 

    Toate acestea în condiţiile în care în Hidroelectrica au fost reduse toate cheltuielile (cu excepţia celor generate şi agreate de Borza), au fost disponibilizaţi 1500 de oameni, s-au redus drastic investiţiile, nu se mai fac lucrări corespunzătoare de mentenanţă la echipamentul hidroenergetic, nu se mai fac lucrări de mentenanţă la constructiile hidrotehnice, nu se mai investeşte în dezvoltare, nu se mai investeşte în formare profesionala, a fost desfiinţat serviciul de pază al obiectivelor hidroenergetice etc., şi mai grav, se vând active din Hidroelectrica, microhidrocentrale, clădiri, terenuri, baze sportive, tot ce se poate vinde deocamcată.  

    Apel către Preşedintele Ales:  

    Domnule Preşedinte opriţi până nu este prea târziu această prăduire a celei mai importante companii în care statul român este acţionar majoritar. Opriţi această mascaradă de prost gust jucată de Borza şi de cei care îl susţin prin prostire sau cointeresare. Sistemul Energetic National şi independenţa energetică a României nu trebuie puse în pericol de un avocat cu veleităţii de dictator, care manipulează instituţiile şi presa şi care se descalifică prin limbaj şi apucături de interlop. Din punct de vedere economic aţi văzut mai sus care sunt „realizările” lui Borza. 

    Trebuie ţinut cont că Hidroelectrica este mult mai mult decât o fabrica oarecarecare, Hidroelectrica nu lucrează doar pe considerente strict economice, adică numai profit. Hidroelectrica este o companie strategică de interes naţional maxim, la fel de importantă ca Armata, care integrează o mulţime de funcţii şi instituţii ale statului şi ale societăţii cu interese divergente, care gestionate corect (nu fuga după profit), asigura echilibrul între aceste interese contradictorii: independenţa energetică a României, preţ scăzut pentru populaţie, realizarea de construcţii hidrotehnice unele fără componentă energetică (construcţii şi amenajări strategice, alimentari cu apa, regularizări de cursuri, apărare la inundaţii, tranzitarea în siguranţa a viiturilor, rezerve de apă pentru populaţie, lacuri de agrement etc.), contribuţii financiare importante la bugetul de stat şi la susţinerea altor organisme ale satului scutind bugetul central de cheltuieli (ex. Apele Romane prin taxa pe apa urzinată, Inspectoratul de Stat în Construcţii etc., etc.), asigurarea unor locuri de muncă, profit.  

    Hidroelectrica era pe profit la intrarea în insolvenţă şi nu avea nici un fel de datorie la bugetul statului. Au existat companii care an de an au înregistrat pierderi şi aveau datorii istorice care se apropiau de 1 miliard de euro numai către bugetul de stat, fără a lua în calcul furnizorii, şi totuşi acestea nu au intrat în insolvenţă.

    Lipsa de lichidităţi de la începutul anului 2012 pe fondul lipsei de precipitaţii nu poate constitui motiv de intrare în insolvenţă. Volumul precipitaţiilor, conform teoriilor statistice general acceptate, nu cresc şi nu se reduc ci doar se distribuie neuniform ca timp şi spaţiu. Aşadar, Hidroelectrica putea accesa (dacă era cazul) fără nici un fel de probleme un împrumut bancar pe termen scurt pentru a-şi asigura lichidităţile. Orice bancă ar fi împrumutat „perla coroanei” ţinând cont că gradul de îndatorare era mai mic de 3 la sută, apoi situaţia se redresa rapid când hidrologia revenea la normal sau se înregistrau chiar excedente faţă de media multianuală, ca în anul de faţă. Soluţia economică nu era intrarea în insolvenţă. Contractele cu „băieţii deştepţi” puteau fi întrerupte prin neprelungirea lor, ştiindu-se faptul că acestea se reînnoiau anual prin acte adiţionale. Aceste contrate nu aveau clauze de confidenţiale sau clauze speciale. Contractele erau făcute în aşa fel încât cei care veneau la putere să le poată renegocia anual şi să-şi primească partea. Preţurile de vânzare a energiei erau mult peste preţurile de cost, deci aceste contracte din punct de vedere economic erau perfect valabile şi profitabile pentru Hidroelectrica. Ipoteza că Hidroelectrica ar putea vinde la preţuri mai mari decât cele prevăzute în contractelele bilaterale a fost doar o ipoteza care până acum nu s-a confirmat, Hidroelectrica vânzând pe piaţa concurenţială de multe ori sub preţul actual de cost. Contractul comercial în care preţul de vânzare este mult superior preţului de producţie este un contract perfect valabil şi instanţa va da câştig de cauză celor prejudiciaţi, adică „băieţilor deştepţi”. Nota de plată va fi a poporului român, iar Hidroelectrica cu active colosale construite prin efortul şi sacrificiul întregului popor, companie de interes strategic excepţional, va intra cu ajutorul lui Borza pe mâini „private” care ştiu să obţină profit şi să-l înstrăineze, desigur.  

    1. nasolă situația pentru băieții deștepti. Să pierzi o asemenea "pleașcă" de supt Hidroelectrica ... orice ar fi supărat.

      Insist doar asupra câtorva bălării scrise mai sus: 

      - prețul mediu pe OPCOM s-a prăbușit de pe la 230 lei/MWh în 2012 la 150-160 lei/MWh în 2013-2014. de-aia s-a vândut mai ieftin pe piața liberă din 2013. Și cu toate astea profitul Hidroelectrica a explodat. 

      - Hidroelectrica putea contracta fără niciun fel de probleme un credit ca să-și finanțeze lipsa de lichiditate din 2012 (din cauza secetei). Foarte improbabil. Hirdroelectrica avea la mom respectiv aprox 800-900 milioane EUR credite în derulare la bănci, trecând deja de limita de expunere acceptată de bănci. Mai ales în condițiile unui profit de ABC în cei 10 ani precedenți! 

      - contractele cu băieții deștepți se renegociau în fiecare an. Din nou foarte improbabil. Adică băieții deștepți acceptau să dea mită de milioane de EUR (cam sume de astea se-nvârt pt mită în domeniul respectiv) an de an? Păi dacă ar da an de an, n-ar mai fi băieți deștepti ci prostovani gramadă! Se știe foarte clar că majoritatea contractelor erau scadente până prin 2016/17/18. 

      De acord că eficientizarea s-a produs și prin eliminare de personal și diminuare de salarii. Deduc din comentariu faptul că dv ați fost unul dintre acei afectați financiar. Însă cam așa se-ntâmplă-n capitalism fie că ne place sau nu (ex: Petrom a ajuns de la 60K angajați în 2004 la 19K angajați în 2014). 

      Otilia Nutu februarie 26, 2014  

      …………  

      «Ca o paranteză, e foarte probabil ca Hidroelectrica sa piardă și aceste procese. Întâi, Hidroelectrica era solvabilă: făcuse un pic de profit în 2011, și orice bancă i-ar fi dat bani în 2012 dacă Hidroelectrica avea o criză temporară de lichidități din cauza secetei. Apoi, insolvența a fost făcută, chipurile, ca să se rezilieze contractele cu băieții deștepți – adică o șmecherie a funcționarilor din spatele lui Hidroelectrica pusă la cale ca să-i tragă pe sfoară partenerii comerciali, nu? Lovitura de teatru cu insolvența, care acum ni se întoarce în freză, a costat mult în 2012: deteriorarea rating-ului altor companii de stat (ex. Transelectrica); băncile creditoare au fost nevoite să-și facă provizioane pentru toate creditele date lui Hidroelectrica; investitorii și creditorii și-au cam pierdut încrederea în companiile de stat din România, ce să mai crezi dacă statul poate face asemenea giumbușlucuri iresponsabile, de azi pe mâine. 

      ………& #8230; 

      E greu de spus dacă povestea insolvenței a fost pură prostie – juriștii de geniu de la Ministerul Economiei pur și simplu n-au știut cum să rezilieze contractele altfel; sau ticăloșie – au închis gura FMI-ului părând că rezolvă problema într-un mod original, dar așteptându-se să piardă într-un final procesele cu băieții deștepți, mai târziu, când nu mai stă FMI-ul cu ochii pe noi. Și au închis și gura Comisiei, care încerca recuperarea banilor pierduți de stat în trecut, 2007-2012. Știm doar câteva chestiuni: 

      - contractele cu băieții deștepți, scăpate între timp în presă, n-aveau nimic special în ele. Nici clauze de confidențialitate, nici clauze din care să reiasă că ruperea unilaterală ar duce la cine știe ce catastrofă cu implicații legale care să distrugă Hidroelectrica. Am scris aici pe larg: contractele erau un acord cadru în care părțile se întâlneau periodic, cel puțin o dată pe an, și băteau palma pe prețuri și cantități. Nu exista niciun motiv pentru care Hidroelectrica să nu spună, simplu, îți dau zero MWh sau îți pun preț exact cât e în bursă, take it or leave it. Cu Energy Holding, de pildă, s-au tot înțeles de 19 ori! 

      - FMI ceruse două chestiuni, în timpul guvernelor Boc și Ungureanu. Întâi, a pus condiția rezilierii contractelor sau renegocierii la prețuri de piață și a cerut publicarea lor; apoi, când Ministerul Economei s-a tot opus publicării contractelor și a argumentat că nu pot fi renegociate, FMI a pus condiția ca Ministerul Justiției să-și asume responsabilitatea și să scrie negru pe alb ce trebuie făcut ca acele contracte să fie reziliate/renegociate și să publice acel raport. Nu s-a făcut nici una din astea, că niciun Guvern n-a vrut să-și strice afacerea (renegocierea frecventă înseamnă că indiferent cine venea la putere, putea să profite de contracte). Nu există nicio explicație pentru care Ministerul Economiei (dl Vulpescu) n-a făcut pur și simplu ce cerea FMI, înainte să vină cu ideea genială a insolvenței – poate Ministerul Justiției avea niște specialiști în drept comercial care să rezolve problema și fără acest bâlci. 

      - tocmai se declanșase o investigație a Comisiei Europene în ajutorul de stat ilegal dat de Hidroelectrica (vânzând curent ieftin, practic subvenționa partenerii comerciali). Viteza cu care se mișcă investigația depinde de ce face Guvernul – e foarte posibil ca ancheta să fie mai lentă dacă Comisia vede că Guvernul face ceva ca să oprească furturile măcar de acum încolo, or, investigația avea drept scop recuperarea banilor pierduți anterior, 2007-2011 – Comisia estimează că s-au dat subvenții ilegale de 1 miliard de euro, care trebuie recuperate. Intre timp, într-adevăr, investigația cam trenează, iar Consiliul Concurenței bagă fitile. 

      - FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană (și Fondul Proprietatea) au fost mințiți în față la momentul insolvenței. Au fost puși în fața faptului împlinit, de care au aflat din presă. Cred că asta spune multe despre buna credință a celor implicați. 

      Ce e de făcut? Eu cred în statul de drept, în regulă și lege aplicată corect, chiar dacă e calea care pare mai dificilă. Chiar dacă insolvența o fi fost “cu bună intenție”, de un șmen – contractele cu băieții deștepți, nu poți scăpa printr-un alt șmen – o insolvență închipuită ca să-i tragi în piept pe ăilalți țepari. Asta fac mardeiașii din spatele blocului cu banda rivală, nu funcționarii publici din ministere.»

    Tu stii ce este sistemul dual din care tu faci parte?

    Pentru tine sistemul dual se manifestă adoar atunci când Borza împarte avantajele şi banii furaţi de la Hidroelectrica cu tine. 

    În rest Statul Roman al cărui reprezentant eşti lasă Hidroelectrica 100% pe mâinile escrocului interlop, cioclu şi gropar de firme Borza, care în zilele acestea îşi aranjează rămânerea la Hidroelectrica pe timp nedeterminat.  

    Asest personaj sinistru care dispreţuieşte legea şi oamenii (inclusiv pe tine Dumitraşcule) a pierdut până acum aproape toate procesele generate de „conducerea” lui abuzivă.  

    Le va pierde şi pe cele viitoare care au miză de miliarde de lei şi uite aşa se va face privatizarea Hidroelectrica prin cedare de patrimoniu în favoarea „băieţilor deştepţi”. Privatizare reuşită 100%. Succes garantat! 

    Cum poate plăti Hidroelectrica al cărui administrator special eşti, calitate din care ar trebui să o conduci, dar o laşi la mâna interlopului Borza, cum poate această firmă aflată în insolvenţă, să plătească unui avocat escroc suma de 50 000 de euro pe lună şi comisioane de milioane de euro. În ce ţară trăim? Când majoritatea celor care au construit acest patrimoni impresionant abia trăieşte de pe o zi pe alta. 

    Dumitraşcule scrie aici ce suma primeşti lunar de la Hidroelectrica (mai precis de la Borza, că el îşi aprobă banii ca unui handicapat) pentru calitatea ta de administrator special cu activitate zero de conducere a companiei.  

    Chiar nu ţi-e ruşine să-l pupi aşa de mult în fund pe Borza? Sau suma este aşa de mare, încât te aranjezi pe viaţă tu şi familia ta, situaţie în care merită să te faci de râs. 

    Să-ţi fie ruşine nulitate absolută!

    Ce sa mobilizati ?, actualele preturi de pe BVB, nu au nici o lgeatyura cu "coretia preturile", ci, 99,99 % "put a escrocherie", ce capital sa mobilizati prin escrocherii financiare sadea pe BVB, unde si cat sunt prostii ?, cand o sa scoateti ijn fata si , papusarii si papusile de paie ?".

    1. Or fi mânării pe BVB nu zic nu.

      De-aia poate ar trebui să mergi să cumperi FB la 74 PE, că pe Wall Street totul e lună și bec :)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro