Revista BURSA Construcţiilor

ŞEDINŢĂ DE BILANŢ LA CSMModificarea legilor justiţiei - obiectiv prioritar pentru independenţa magistraţilor

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 04 decembrie 2020

Modificarea legilor justiţiei - obiectiv prioritar pentru independenţa magistraţilor

Membrii CSM au ales noua conducere a instituţiei Judecătorul Bogdan Mateescu - viitorul preşedinte al CSM, procurorul Florin Deac - vicepreşedinte

Modificarea legilor justiţiei şi a legislaţiei din domeniul judiciar trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample în viitorul Parlament, proces care are nevoie şi de implicarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul şedinţei în care a fost prezentat raportul de activitate pentru anul în curs al instituţiei respective.

"Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate pentru a-şi împlini misiunea nobilă. Prin votul de la referendumul din 2019, românii au transmis că independenţa magistraţilor, independenţa justiţiei şi buna sa funcţionare nu sunt lucruri negociabile şi reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene. (...) Procesul de reparare a legilor justiţiei, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil şi de implementare a recomandărilor MCV, Greco şi Opiniilor Comisiei de la Veneţia a început deja. Motivul nefinalizării acestui proces este o majoritate parlamentară care (...) s-a dedicat trup şi suflet adoptării unor legi menite să îi apere pe infractori. O majoritate care a votat măsuri contrare interesului public ori a întârziat adoptarea unor măsuri necesare. (...) Sistemul judiciar aşteaptă de la CSM un rol activ, o abordare lipsită de partizanat, (...) care să creeze un consens larg asupra celor mai arzătoare teme din justiţie: cum ne dorim să arate justiţia în următorii ani, ce obiective ne propunem să atingem pe termen mediu şi scurt, cum se va îmbunătăţi relaţia acestui serviciu public cu cetăţenii. (...) Este nevoie de acţiune instituţională, de colaborare, asumare, de leadership şi de perseverenţă pentru schimbările profunde de care are nevoie sistemul judiciar. Rămân un partener deschis în efortul de modernizare a sistemului de justiţie din România în beneficiul cetăţenilor", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Domnia sa a mai arătat că actuala pandemie şi-a pus amprenta şi asupra desfăşurării activităţii în sistemul judiciar, amânarea cauzelor aflate pe rol ori creşterea volumului de muncă al instanţelor şi parchetelor reprezentând doar două consecinţe resimţite la nivelul sistemului judiciar. Klaus Iohannis a mai arătat că pandemia a fost şi o

oportunitate pentru accelerarea digitalizării instanţelor şi parchetelor, proces care a uşurat astfel activitatea în sistemul judiciar şi a facilitat accesul cetăţenilor la procedurile aflate în derulare.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus: "Nu pot să nu observ că într-un an de zile CSM şi-a regăsit echilibrul şi acest lucru este meritul fiecăruia dintre membrii. Situaţia era extrem de tensionată anul trecut în jurul unor teme importante care comportă opinii diferite. În acest an, fiecare a găsit o justă măsură în a aborda diferenţele faţă de ceilalţi, iar modul în care s-a lucrat şi s-a discutat este unul încurajator. Anul viitor sunt premise bune ca CSM, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public să îşi atingă obiectivele".

Nicoleta Ţînţ, preşedintele CSM: "Rămâne primordială asigurarea unui act de justiţie de calitate într-un termen rezonabil"

Menţinerea funcţională a justiţiei este esenţială pentru întreaga societate, a afirmat Nicoleta-Margareta Ţînţ, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

"Toate demersurile de la nivelul CSM trebuie să aibă în vedere atât vocea judecătorilor şi procurorilor cât şi aşteptările societăţii civile în scopul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi asigurării independenţei sistemului judiciar", a spus judecătorul Nicoleta Ţînţ.

Domnia sa a menţionat că în anul 2020, în contextul epidemiologic, activitatea CSM a urmărit asigurarea cadrului necesar pentru funcţionarea normală a justiţiei şi pentru protejarea sănătăţii atât a magistraţilor, cât şi a celorlalţi participanţi la actul de justiţie: avocaţi, consilieri juridici, reprezentanţi judiciari, experţi, cetăţeni, etc.

O provocare majoră cu care s-a confruntat CSM a fost aceea generată de asigurarea personalului necesar instanţelor şi parchetelor, în condiţiile în care nu au putut fi organizate la termen concursurile pentru recturarea resurselor umane necesare. Cu toate acestea, CSM a suplimentat cu 225 de persoane numărul grefierilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, care au putut să angajeze rapid forţa de muncă necesară.

În 2020, CSM a avut 20 de şedinţe de plen în care au fost adoptate 233 de hotărâri. Secţia pentru Judecători a avut 41 de şedinţe, în care au fost adoptate 1412 decizii, iar Secţia pentru Procurori s-a întrunit în şedinţă de 48 de ori, adoptând 1097 de hotărâri.

Totodată au mai fost 73 de şedinţe ale Comisiei de legislaţie din cadrul CSM, 56 de şedinţe ale Comisiei de resurse umane şi organizare şi 25 sedinţe ale Comisiei pentru relatii internationale.

"Iniţiativele normative privind sistemul judiciar au fost permanent urmărite de CSM, care a intervenit în procedura legislativă propunând soluţii corespunzătoare. Au fost avizate favorabil opt proiecte de acte normative şi şapte proiecte au fost avizate negativ. Activitatea desfăşurată a urmărit să răspundă nevoii de încredere a cetăţenilor în sistemul de justiţie, iar pentru anul următor rămâne primordială asigurarea unui act de justiţie de calitate într-un termen rezonabil", a spus Nicoleta Ţînţ, preşedintele CSM.

Bogdan Mateescu, ales preşedinte al CSM pentru anul viitor

Înaintea prezentării raportului de activitate, a avut loc audierea candidaţilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM pentru anul viitor, ştiut fiind faptul că echipa de conducere are un mandat de un an în fruntea instituţiei respective. Pentru funcţia de preşedinte al CSM a fost nominalizat din partea Secţiei pentru Judecători magistratul Mihai Bogdan Mateescu, cu 7 voturi pentru şi două împotrivă. Secţia pentru Procurori l-a desemnat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM pe magistratul Florin Deac.

Cei doi au fost aleşi în funcţie de plenul CSM. Bogdan Mateescu a obţinut preşedinţia CSM pentru anul 2021 cu 13 voturi pentru, trei voturi împotrivă şi două voturi nule, iar Florin Deac a devenit vicepreşedinte cu 13 voturi pentru şi 5 voturi împotrivă.

Întrebat la audierea care a avut loc înaintea desemnării sale de către Secţia pentru Judecători ce părere are despre modul în care au fost modificate în urmă cu doi ani legile justiţiei, viitorul preşedinte al CSM, Bogdan Mateescu a spus: "În anul 2017 s-a greşit la nivel general cu privire la abordarea modificării legilor justiţiei. Cred că în acel moment, prin modul în care CSM a abordat problema s-a contribuit decisiv la polarizarea magistraturii. Poate că nu am reuşit să ne ascultăm suficient, iar mesajul CSM a fost disipat, disparat. De atunci s-a pornit cu ideea că există două tabere în magistratură. S-a greşit cu consultarea, cu statistica pe consultări, s-a alimentat ideea separării magistraţilor. S-a greşit cu discursul agresiv al CSM sau al unor membri ori cu punerea la îndoială a votului dat. Va trebui în viitor să respectăm acest vot şi să ne asumăm un mesaj unitar. Refuz să cred că nu putem găsi modalitatea pentru o justiţie optimă, independentă".

Unul din punctele importante ale viitorului preşedinte al CSM este preluarea de către instituţie, de la Ministerul Justiţiei, a bugetului alocat instanţelor, după modelul administrării bugetelor pentru parchete de către Ministerul Public.

"Preluarea bugetului nu este un lucru simplu, pentru că el nu înseamnă doar cheltuieli de personal şi de funcţionare. Ar fi bine reintroducerea dispoziţiei legale pentru preluarea acestui buget. În 2017 am propus preluarea cheltuielilor de personal şi analizarea situaţiei investiţiilor făcute la toate instanţele din ţară. De asemenea, ne trebuie o strategie de personal pe termen mediu şi lung. Strategia de resurse umane pe termen imediat va ramâne pompieristică, pentru că avem un an în care ciclul normal de recrutare s-a întrerupt. Trebuie să preluăm datele, să stabilim o hartă judiciară privind numărul necesar de posturi şi unde trebuie să le ducem", a spus judecătorul Bogdan Mateescu, preşedintele ales al CSM.

Bogdan Mateescu este membru al CSM din 2017, iar anterior a condus Judecătoria Râmnicu-Vâlcea în perioada 2013-2017. A activat prima dată ca judecător stagiar la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti (2007-2009).

Judecătorul Bogdan Mateescu a criticat în repetate rânduri activitatea Inspecţiei Judiciare şi a CSM în perioada când consiliul era condus de Lia Savonea şi a cerut, alături de alţi membri ai Consiliului, demisia şefului Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru.

În luna iulie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis o cerere a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) de redeschidere a anchetei într-un dosar pe numele judecătorului Bogdan Mateescu, membru al CSM, dosar închis în 2018 de DNA.

Dosarul redeschis de SIIJ în urma deciziei ÎCCJ a fost întocmit în urma unei plângeri penale depusă de doi membri PSD din Govora împotriva judecătorului Bogdan Mateescu, fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, a tatălui său, primar în Govora, Mihai Mateescu, şi a unui fost senator PNL, Marin Cotescu. Plângerea vizează presupuse infracţiuni de corupţie.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Doamnelor, domnilor magistrati participanti la bilant,

    Daca tot doriti si sunteti independenti , probabil ca sunteti independenti in folosul societatii romanesti, a Romaniei si cetatenilor ei, nu in folosul nedreptatii, injustitiei si al inlaturarii raspunderii fata de faptele ilegale care s-au produs sau care se pot produce in legatura cu infaptuirea justitiei in Romania.  

    Bunaoara, este interesant sa aflam si noi ca cetateni ai Romaniei egali in fata justitiei, in care numar al Monitorului Oficial al Romaniei a fost publicata Legea 223,privind pensiile militare de stat cu modificarile si completarile ulterioare , lege intrata in vigoare la 1 ian 2016, lege pe care instantele din Romania o invoca in solutionarea litigiilor cu pensionarii militari. 

    In Constitutia Romaniei la ARTICOLUL 78 se prevede: 

    Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. 

    Lega 223/2015 a fost modificata la 11 dec 2015, inainte de intrarea ei in vigoare, asa cum a observat CCR intr-o decizie. Textul nou, rezultat in urma efectelor modificarilor si completarilor intrate in vigoare la 11 dec nu a mai fost autentificat si certificat ca legal emis, nu a mai fost promulgat si nu a fost publicat in M. Of. al Romaniei.  

    Cu toate acestea Casele Sectoriale de pensii, Consiliul Legislativ al Romaniei, Justitia din Romania si, pana la decizia 545 /2020 a CCR si CCR, au considerat ca Legea 223/2015 nu a intrat in vigoare asa cum a fost emisa , promulgata si publicata in M. Of. , in schimb au utilizat textul emis fara respectarea constitutiei, a legii 24/2000 (republicata 2010) si a principiilor de drept text fara efecte juridice si au solutionat in baza acestuia cererile pensionarilor militari.  

    Stabilirea legalitatii emiterii si intrarii in vigoare a actelor juridice este atributia justitiei si nu a CCR.  

    Este interesant cum oare nici un judecator (independent) nu a cautat atunci cand a judecat cauze pe Legea 223 (si slava domnului ca au fost mii) nu a cautat Monitorul Oficial al Romaniei in care a fost publicata legea pe care o invoca si nu a constatat ca prevederea art 78 din Constitutie nu a fost respectata (si nu numai) in privinta Legii 223/2015 , nu a constatat ca Legea pe care o invoca nu a fost publicata. Si apoi cum oare nici un judecator (independent) nu a luat deciziile care s-ar fi cuvenit in aceasta situatie.

    Ei, ia sa fi fost raspunderea judecatoreasca a judecatorilor (independenti ) in vigoare. Oare mai "judecau" asa?  

    Nu sunt independenți ?...

    Faceți ce vreți ,nimeni nu vă controlează , nu vă verifică... 

    Vă judecați propriile dosare și interese.... 

    Nu există nici o profesie fără responsabilități ! 

    Constructorii , polițiștii ,doctorii , proiectanții ,bucătarii ,etc , toți pot să fie verifcați, să răspundă dacă greșesc, numai voi nu !? 

    Pensiile voastre și de 5 ori mai mari decât un ofițer... 

    Chiar , știu că nu vă e rușine...

    Parlamentarilor , modificați legislația barem de acum în colo , cu salarizarea , cu responsabilitatea magistraților ce se cred adevărați Dumnezei.... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro