Sediul Prefecturii Buzău, reabilitat prin PNRR

Finalizarea proiectului „Reabilitare Palat Administrativ (Corp C1, Corp C2), sediul Instituţiei Prefectului - Judeţul Buzău” marchează una dintre cele mai importante investiţii publice realizate la nivel local în ultimele decenii, atât prin dimensiunea financiară, cât şi prin impactul economic şi administrativ generat. Proiectul, demarat în 2022 şi finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a avut o valoare totală aprobată de aproximativ 4 milioane de euro, devenind cel mai consistent proiect din istoria instituţiei.

Clădire emblematică a oraşului, ridicată între anii 1968 şi 1970, Palatul Administrativ a funcţionat timp de peste cinci decenii fără a beneficia de o reabilitare majoră, în principal din cauza costurilor ridicate implicate de o astfel de intervenţie. În acest context, accesarea finanţării europene a reprezentat nu doar o oportunitate de modernizare, ci şi o necesitate pentru alinierea la standardele actuale de eficienţă energetică şi funcţionalitate administrativă.

• Un proiect complex, cu etapizare dificilă şi provocări tehnice majore

Cererea de finanţare, depusă în mai 2022 în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, a fost urmată de semnarea contractului de finanţare în ianuarie 2023, în valoare totală de 21,75 milioane lei (cu TVA), din care suma eligibilă s-a ridicat la aproape 12,9 milioane lei.

După adjudecarea licitaţiei de către asocierea de firme condusă de S.C. Hierro Stely SRL, lucrările au debutat efectiv în iunie 2024. Implementarea nu a fost lipsită de dificultăţi. Potrivit comunicatului oficial, lucrările de decopertare au scos la iveală probleme structurale şi deficienţe majore ale instalaţiilor, ceea ce a impus emiterea a şapte dispoziţii de şantier suplimentare faţă de proiectul tehnic iniţial.

În paralel, activitatea instituţiei a continuat în acelaşi spaţiu, generând o organizare complexă a lucrărilor.

„Personalul instituţiei a fost nevoit să funcţioneze în acelaşi spaţiu care a fost propus spre reabilitare, fapt care a generat o strategie specială de etapizare a lucrărilor”, se arată în comunicat.

Complexitatea intervenţiei a determinat şi cooptarea unui nou subcontractant în toamna anului 2024, pentru a menţine ritmul lucrărilor în calendarul stabilit de finanţator. Execuţia a fost finalizată în octombrie 2025, iar verificările finale ale documentaţiei de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei au fost încheiate în martie 2026.

• Eficienţă energetică şi reducerea drastică a costurilor de operare

Din perspectiva economică, una dintre cele mai relevante componente ale investiţiei este creşterea semnificativă a eficienţei energetice. Clădirea reabilitată a fost încadrată în clasa A+, iar consumul anual de energie pentru încălzire a fost redus cu peste 80%. În acelaşi timp, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut, în medie, tot cu aproximativ 80%.

Modernizarea a inclus instalarea a 103 panouri fotovoltaice şi a trei panouri solare, precum şi implementarea unui sistem integrat de încălzire şi răcire bazat pe pompe de căldură de mare capacitate. Acestea sunt completate de ventiloconvectoare, recuperatoare de căldură şi sisteme automatizate de management energetic.

Pe lângă impactul asupra mediului, aceste soluţii vor genera economii consistente pe termen lung la bugetul public, reducând costurile operaţionale ale instituţiilor care funcţionează în clădire.

• Economii bugetare de peste 4 milioane de lei

Un alt element notabil este disciplina financiară în implementarea proiectului. Deşi valoarea iniţială aprobată a fost de peste 21,7 milioane lei, devizul final s-a situat la 17,5 milioane lei (cu TVA), ceea ce înseamnă economii de aproximativ 4,25 milioane lei. Această optimizare a costurilor a avut un impact direct asupra finanţării naţionale, reducând cu peste 50% componenta neeligibilă suportată din bugetul Ministerul Afacerilor Interne.

• Modernizare completă şi standarde europene

Lucrările au vizat nu doar eficienţa energetică, ci şi refacerea integrală a infrastructurii interioare: instalaţiile electrice, termice şi sanitare au fost reproiectate şi reconstruite de la zero, iar finisajele au fost înlocuite aproape integral. Clădirea respectă în prezent toate cerinţele privind securitatea la incendiu şi accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi.

Potrivit comunicatului, „obiectivul reprezintă un exemplu de succes pentru respectarea obiectivelor UE privind schimbările climatice”, ceea ce îl transformă într-un model replicabil pentru alte investiţii publice similare.

La finalizarea proiectului, prefectul judeţului Buzău, Liliana Sbîrnea, a subliniat dimensiunea strategică şi simbolică a investiţiei: „Sunt mândră că am reuşit să finalizăm cu succes un proiect foarte ambiţios şi extrem de dificil. A fost nevoie să ne depăşim limitele, să identificăm soluţii la probleme care ne depăşeau cu mult competenţele. Graţie însă seriozităţii echipei antreprenoriale, capacităţii tehnice a echipei de supervizare şi dirigenţie de şantier şi disponibilităţii partenerilor guvernamentali, echipa de implementare din cadrul instituţiei a făcut o treabă grozavă.”

Prefectul a accentuat şi dimensiunea publică a proiectului: „Prin reabilitarea finalizată, Casa Albă a Buzăului nu este doar o clădire modernizată. Este o declaraţie despre viitor - despre o administraţie publică eficientă, deschisă şi respectuoasă faţă de cetăţeni şi de mediul înconjurător. (...) Această investiţie nu aparţine doar Instituţiei Prefectului. Ea aparţine tuturor buzoienilor”.

Prin combinaţia dintre finanţarea europeană, execuţia complexă şi rezultatele economice obţinute, proiectul de reabilitare a Palatului Administrativ din Buzău se conturează ca un exemplu relevant de utilizare eficientă a fondurilor publice.