Sesiune tensionată în Parlamentul European

Parlamentul European are, în aceste zile, una dintre cele mai tensionate şi încărcate sesiuni din ultimii ani, în care se intersectează o nouă moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, controversatul acord UE-Mercosur, relaţia tot mai complicată cu Statele Unite, revendicările fostului preşedinte Donald Trump privind Groenlanda, sprijinul financiar masiv pentru Ucraina şi repoziţionarea strategică a Uniunii într-un context geopolitic tot mai instabil. Practic, prima sesiune plenară din acest an, desfăşurată la Strasbourg, aduce în prim-plan decizii cu impact major asupra direcţiei politice, economice şi de securitate a Uniunii Europene.

Un punct central îl reprezintă acordul UE-Mercosur, aflat din nou sub tirul criticilor politice şi juridice. Plenul Parlamentului European urmează să se pronunţe miercuri asupra a două propuneri formulate de eurodeputaţi care solicită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să emită avize privind compatibilitatea acestui acord cu tratatele UE. Dacă una dintre propuneri va fi aprobată, procedura va declanşa revizuiri juridice la nivelul CJUE înainte ca eurodeputaţii şi statele membre să poată avansa spre ratificare acordul, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Conform tratatelor UE, un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot solicita Curţii de Justiţie un aviz privind compatibilitatea unui acord preconizat cu tratatele, iar un aviz negativ ar bloca intrarea în vigoare a acordului, cu excepţia cazului în care acesta este modificat.

Pe acest fond de tensiune juridică şi politică, astăzi este programată în plenul de la Strasbourg dezbaterea unei noi moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, urmată de un vot prin apel nominal programat joi. Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie să întrunească o majoritate calificată extrem de dificil de atins: două treimi din voturile exprimate, reprezentând în acelaşi timp majoritatea membrilor Parlamentului European. Chiar dacă şansele de adoptare sunt reduse, simpla declanşare a procedurii amplifică presiunea politică asupra Comisiei şi accentuează fracturile interne din instituţiile europene.

Agenda sesiunii este dominată şi de dosarul Groenlandei, care reaprinde fricţiunile transatlantice. Marţi, 20 ianuarie, eurodeputaţii vor discuta în plen răspunsul Uniunii Europene la revendicările lui Donald Trump privind Groenlanda. Guvernele europene au respins ferm planurile Statelor Unite de a achiziţiona teritoriul, avertizând că o asemenea iniţiativă ar submina suveranitatea, coeziunea NATO şi securitatea transatlantică. Mai multe guverne ale UE, alături de Danemarca, au subliniat că deciziile privind statutul Groenlandei aparţin exclusiv Danemarcei şi Groenlandei, au reafirmat importanţa securităţii colective în regiunea arctică sub conducerea NATO şi au avertizat asupra riscurilor generate de acţiuni unilaterale care ar putea destabiliza relaţiile aliate şi echilibrul regional. Autorităţile din Danemarca şi Groenlanda au reiterat clar că Groenlanda nu este de vânzare, declarându-se, în schimb, deschise cooperării.

Dimensiunea financiară a sprijinului pentru Ucraina revine în prim-plan marţi, la prânz, când plenul Parlamentului European se va pronunţa asupra accelerării aprobării deciziei Consiliului privind cooperarea consolidată a 24 de state membre, cu excepţia Cehiei, Ungariei şi Slovaciei, pentru acordarea unui împrumut destinat Ucrainei, finanţat prin împrumuturi UE şi garantat de bugetul Uniunii. În cazul în care procedura accelerată va fi aprobată, votul final este programat pentru joi. Tot marţi, eurodeputaţii vor decide dacă accelerează şi propunerile legislative privind instituirea împrumutului de sprijin pentru Ucraina pentru anii 2026 şi 2027 şi modificarea Mecanismului pentru Ucraina, voturile pe fondul acestor propuneri urmând să aibă loc în luna februarie. Amintim că, luna trecută, la reuniunea de la Bruxelles, liderii europeni au reconfirmat solidaritatea UE cu Ucraina şi au convenit acordarea unui împrumut de 90 miliarde euro pentru perioada 2026-2027, finanţat prin împrumuturi UE, amânând totodată utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru despăgubiri.

Parlamentul European va evalua miercuri starea relaţiilor UE-SUA, solicitând o Uniune mai rezilientă şi mai capabilă să acţioneze strategic pe cont propriu. Într-un proiect de raport adoptat în decembrie 2025, Comisia pentru Afaceri Externe a subliniat că, într-o perioadă marcată de schimbări în politica externă a Statelor Unite, Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze autonomia strategică pentru a-şi asigura propria rezilienţă. Eurodeputaţii au evidenţiat rolul indispensabil al SUA în conducerea NATO şi în eforturile de securitate colectivă, îndemnând totodată administraţia americană să îşi consolideze sprijinul pentru Ucraina. În acelaşi timp, textul insistă asupra unei repartizări mai echitabile a sarcinilor de securitate şi asupra necesităţii ca Europa să îşi asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea continentului.

Tot miercuri, plenul va dezbate cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, rezultatele summitului UE din decembrie, în contextul ambiţiei declarate de a construi o Uniune mai puternică şi mai suverană, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice.

Pe lângă aceste dosare majore, agenda sesiunii din ianuarie include şi evaluarea situaţiilor din Venezuela şi Iran, marcarea celei de-a 40-a aniversări a aderării Spaniei şi Portugaliei la Uniunea Europeană, precum şi prezentarea priorităţilor noii preşedinţii cipriote a Consiliului UE de către preşedintele Nikos Christodoulides. Toate aceste teme conturează o sesiune parlamentară densă şi tensionată, în care Parlamentul European este chemat să răspundă simultan provocărilor interne, presiunilor externe şi nevoii tot mai acute de coerenţă strategică într-o lume aflată într-o accelerată reconfigurare geopolitică.

În acest context, pentru ca tensiunea să atingă cote maxime la Strasbourg, presa franceză anunţă că marţi este programat în faţa Parlamentului European un amplu miting de protest al fermierilor împotriva acordului comercial UE-Mercosur, eveniment ce va paraliza transportul în comun din localitate şi care va spori numărul forţelor de ordine prezente în stradă şi în faţa sediului instituţiei europene.