Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3 miliarde lei, în mai

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Investiţii Personale / 22 iunie

Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3 miliarde lei, în mai

BCR: Surplusul de lichiditate a crescut în luna iunie, ca urmare a unei scadenţe a Finanţelor de 9,5 miliarde lei, în 11 iunie BNR ar putea semnala, în iulie, primul pas de întărire a condiţiilor monetare, după ce creditarea firmelor şi gospodăriilor a crescut puternic în primele cinci luni ale anului

Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3 miliarde de lei în luna mai, poziţie care a continuat să se îmbunătăţească în luna iunie ca urmare a scadenţei de 9,5 miliarde de lei a Ministerului Finanţelor din data de 11 iunie, conform analiştilor BCR. Aceştia notează, într-un raport publicat la finalul săptămânii trecute, că dacă operaţiunile de atragere de depozite fără limite de sumă pe care le realizează BNR "devin regulate şi eventual sunt însoţite de o confirmare a gestiunii ferme a lichidităţii", acesta "ar putea fi un prim pas de întărire a condiţiilor monetare".

"Indicii de referinţă ROBOR au rămas nemodificaţi după operaţiunea de piaţă a BNR prin care a atras miercuri depozite de 9,1 miliarde lei la rata dobânzii de politică monetară de 1,25%, de la 19 bănci participante, cu scadenţa la o săptămână. A fost o prelungire a operaţiunii similare de săptămâna trecută când banca centrală a sterilizat 8,5 miliarde lei. Luna mai a înregistrat un surplus de lichiditate în sistemul bancar de 3,0 miliarde lei, în scădere de la 4,6 în aprilie. Surplusul de lichiditate a crescut în luna iunie ca urmare a unei scadenţe de 9,5 miliarde lei pe data de 11 iunie a unui titlu de stat de tip benchmark. Totuşi, ratele implicite ale cotaţiilor FX swap au crescut uşor în urma operaţiunilor BNR. Dacă operaţiunile de atragere de depozite fără limită de sumă devin regulate şi eventual sunt însoţite de o confirmare a gestiunii ferme a lichidităţii în comunicatul de presă de după şedinţa de politică monetară a BNR din 7 iulie, ar putea fi un prim pas de întărire a condiţiilor monetare prin intermediul managementului lichidităţii. Controlul lichidităţii prin intermediul operaţiunilor de piaţă are avantajul flexibilităţii, putând fi relaxat rapid în cazul în care îngrijorările privind persistenţa şocului inflaţionist nu se materializează", arată analiştii BCR.

Dobânzile la creditele în lei se situează în prezent la cele mai scăzute niveluri istorice (DAE sub 4,5% prin Noua Casă), sprijinite de politica monetară implementată de BNR şi de politica fiscală a Guvernului ce impulsionează creditarea IMM-urilor şi sectorului gospodăriilor. Amintim că, potrivit datelor Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), volumul creditelor noi acordate populaţiei şi companiilor a urcat în 2020 la un record de 83,24 de miliarde de lei iar pentru acest an se poate estima o depăşire a pragului de 100 de miliarde de lei. Pe Noua Casă, în doar prima lună de la startul programului, s-au înregistrat în medie 250 de cereri pe zi şi s-a epuizat 40% din plafon.

La capitolul societăţi, după cum arată o analiză realizată de publicaţia bancherul.ro, valoarea creditelor noi în lei acordate de bănci firmelor s-a dublat în lunile martie şi aprilie faţă de anul anterior şi a crescut cu 15% în ultimele 12 luni (aprilie 2020 - aprilie 2021), echivalentul a 5 miliarde lei, la o valoare de 37,3 miliarde lei. Comparativ, valoarea creditelor noi în lei pentru populaţie a avut un avans de 2%, echivalentul a 0,8 miliarde lei, la un volum total de 38,8 miliarde lei, cu 1,5 miliarde lei mai mult decât finanţările pentru firme.

În acelaşi timp, piaţa imobiliară rezidenţială în special manifestă o efervescenţă oarecum nenaturală în acest an, pare-se fără a fi încă inclus impactul creşterii preţului materiilor prime, un aport având politicile monetare şi fiscale ultrarelaxate. În luna mai, preţurile locuinţelor din România (preţuri cerute de vânzători) au continuat să crească la nivel naţional cu 0,7%, conform unei analize imobiliare.ro. S-a ajuns astfel la un nivel de 1.406 euro pe metru pătrat util, faţă de 1.396 de euro pe metru pătrat util în aprilie, topul oraşelor la scumpiri fiind Braşov (4,5%, 1.360 euro media de preţ pentru metrul pătrat util de la 1.302 euro), Bucureşti (+4%), Constanţa şi Timişoara. La Cluj, preţul mediu pe metro pătrat a ajuns la 1.910 euro. Creşterea preţurilor este dată şi de migraţia dinspre rural spre urbanul dezvoltat.

Andrei Rădulescu, BT: "Probabilitatea ca BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară încă de la sfârşitul acestui an este în creştere"

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, arăta recent că probabilitatea ca BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară încă de la sfârşitul acestui an este în creştere. Acesta nu se aşteaptă totuşi ca dobânda-cheie să depăşească 2% în finalul lui 2023.

"Prognozele de inflaţie, cel puţin pentru perioada următoare pe Româ­nia, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, sunt de 2,9% media anuală pe 2021 şi de 2,8% media anuală pe 2022 şi 2023. Eu mă aştept ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară, dar să nu depăşească 2% la final de 2022 şi 2023. Practic, ROBOR-ul real va continua să se menţină la un nivel foarte scăzut, ceea ce este un impuls pentru investiţia atât în economia reală, cât şi în economia financiară. Ajungem la 2% la sfârşitul anului viitor. (...) După părerea mea, probabilitatea este în creştere ca BNR să majoreze rata de dobândă de politică monetară încă de la sfârşitul acestui an, însă această decizie depinde în primul rând de contextul internaţional şi în al doilea rând depinde de evoluţia sectorului inflaţionist. În prezent, în accepţiunea băncilor centrale din lume, din Europa Centrală şi de Est, acest şoc inflaţionist se aşteaptă să fie unul tranzitoriu. Deci, să fie strict pentru acest an, prin prisma manifestării efectelor-bază, adică redinamizarea cererii interne prin prisma faptului că anul trecut au fost restricţii, iar pe de altă parte asistăm la o creştere semnificativă a cotaţiilor internaţionale la materiile prime. Anul trecut, de exemplu, cotaţia futures pe ţiţei a înregistrat în unele zile valori negative", a afirmat vineri Rădulescu, citat de Agerpres.

El a remarcat că sunt semne că BNR se află într-un proces de tranziţie de la relaxare monetară spre un nou ciclu monetar, făcând referire la licitaţiile depo pe care le organizează BNR: "România este în acest moment cu cel mai ridicat nivel de rată de dobândă de politică monetară dintre ţările membre Uniunii Europene şi mă aştept ca procesul de normalizare care, dacă vă uitaţi la faptul că în ultimele săptămâni se derulează licitaţii DEPO aproape săptămânal, este practic este un semn că BNR a trecut de la relaxare monetară în procesul de tranziţie spre un nou ciclu monetar".

Activitatea economică în iunie se situează la 94% din media unei luni normale pre-criză

Analiştii BCR mai arată faptul că activitatea economică în primele două săptămâni ale acestei luni se situează la 94% din media unei luni normale pre-criză, în scădere marginală de la 95% în luna mai.

Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3 miliarde lei, în mai

"Indicele BCR cu frecvenţă zilnică cu privire la evoluţia economiei arată o încetinire marginală a activităţii economice în primele două săptămâni ale acestei luni faţă de luna mai. Astfel, mobilitatea către locurile de muncă şi-a revenit rapid după zilele libere de la începutul lunii, atingând valori similare cu începutul lunii martie din 2020. Activitatea economică medie din primele 11 zile din iunie s-a situat la 94% din media unei luni normale pre-criză, de la 95% în mai 2021. Datele istorice sunt revizuite. Tranzacţiile cu carduri au scăzut uşor faţă de începutul lunii ca rezultat al reducerii achiziţiilor în perioada de după sărbători. Poluarea cu NO2 a crescut uşor faţă de începutul lunii ceea ce indică o intesificare a activităţii economice. Consumul de electricitate a fost redus atât în România cât şi în Germania".

Aceştia notează şi faptul că titlurile de stat în lei au fost mai reziliente comparativ cu cele din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) la temerile în creştere privind perspectivele inflaţioniste globale: "Astfel, randamentele suverane în lei au crescut cel mai puţin din zona ECE de la începutul anului (32 puncte de bază), în pofida creşterilor semnificative ale ratelor pe termen lung din principale pieţe globale (66 puncte de bază în SUA şi 41 puncte de bază în Germania), susţinute de un diferenţial semnificativ de randament faţă de titlurile de stat din regiune. Panta curbei randamentelor titlurilor de stat în lei a devenit mai abruptă de la începutul anului pe fondul scăderii ratelor pe termen scurt impulsionată de surplusul de lichiditate, în timp ce preţul titlurilor pe termen lung a suferit o corecţie determinată de factori externi".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Aug. 2021
Euro (EUR)Euro4.9183
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1388
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5775
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7564
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.8930

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro