Aurul trece de 5.500 de dolari, argintul urcă la un nou record

Aurul şi argintul au continuat joi să crească şi au atins noi maxime istorice, pe fondul tensiunilor geopolitice, al slăbirii dolarului şi al fluxurilor mari de capital către active considerate de refugiu, conform News.ro.

Preţul aurului spot a depăşit 5.500 de dolari pe uncie, în creştere cu peste 3%, ajungând la 5.501 dolari. Contractele futures pentru luna februarie au trecut de 5.568 de dolari pe uncie, potrivit News.ro.

Argintul a urcat, la rândul său, peste 119 dolari pe uncie, după un avans de aproximativ 145% în 2025 şi aproape 65% de la începutul acestui an, adaugă sursa citată.

Evoluţia aurului şi argintului a susţinut şi alte metale, precum paladiul şi platina, notează sursa citată anterior. Cererea este alimentată de incertitudinile geopolitice, de nivelul ridicat al datoriilor publice şi de aşteptările privind scăderea dobânzilor, potrivit News.ro.

Aurul este sprijinit şi de achiziţiile constante ale băncilor centrale, în timp ce scăderea randamentelor obligaţiunilor americane îl face mai atractiv pentru investitori, conform sursei citate.

Argintul beneficiază suplimentar de cererea industrială, în special din sectoarele energiei solare şi electronicii, într-un context de ofertă limitată, relatează News.ro.

Analistul MKS PAMP, Nicky Shiels a declarat că „mişcările sunt determinate în mare parte de fluxuri speculative” şi a atras atenţia asupra volatilităţii ridicate din piaţă, potrivit News.ro.

Reprezentantul de la Galena Asset Management, Maximilian Tomei, spune că fundamentele nu justifică creşteri de această amploare, în special în cazul argintului, unde piaţa este mai mică şi mai sensibilă la intrările de capital, arată sursa citată.

Analiştii avertizează că dimensiunea redusă a pieţelor metalelor preţioase face ca intrările relativ mici de capital să producă variaţii mari de preţ. În acest context, o eventuală marcare a profiturilor ar putea duce la corecţii rapide, potrivit News.ro.

Alţi specialişti consideră însă că piaţa nu este „defectă”, ci reflectă o perioadă în care capitalul speculativ are o influenţă mai mare decât în mod obişnuit asupra preţurilor, conform News.ro.