Soarele ne salvează pentru moment facturile la curent

Pe termen lung, facturile la curent vor fi salvate, paradoxal, de un consum mai mare al populaţiei şi industriei. Cu cât cererea de electricitate va creşte, cu atît va determina o creştere a producţiei şi, implicit, a investiţiilor în centrale noi. Pe termen scurt, facturile vor fi salvate de la creşteri spectaculoase tocmai de investiţiile în energia verde pe care o subvenţionăm prin facturi de peste 15 ani. Iată că, pentru moment, soarele şi vântul ţin pe linia de plutire nu doar mixul energetic, ci şi întregul sistem energetic naţional. În România, numărul prosumatorilor care şi-au montat panouri solare a depăşit 220.000 la sfârşitul lunii aprilie, iar puterea instalată a acestora a crescut la 2.634 MW. Astfel, mai mult de jumătate din energia solară produsă în România este injectată în sistem de prosumatori şi o depăşeşte pe cea a parcurilor fotovoltaice, în condiţiile în care puterea instalată totală în parcuri este de 2.507 MW.

• Preţul, eternul reper al pieţelor

Cu un preţ de 0,96 lei/kwh în iulie 2025, România se află pe locul 106 din 156 de ţări luate în calcul în studiul companiei Selectra, consultant internaţional în schimbarea furnizorilor de utilităţi. În Europa, cea mai scumpă ţară este Germania, cu un preţ de 2,01 echivalent lei, aproape dublu faţă de preţul nostru. România este pe locul al 15-lea din 43 în Europa la preţul pe kWh, unde media (pe tot continental) este de 1,05 lei pe kWh.

Un alt studiu, al think-tank-ului Ember, arată că Germania şi Polonia au generat împreună aproape 80% din energia electrică produsă pe bază de cărbune în blocul comunitar. Cărbunele a reprezentat 12,4% din mixul energetic al Germaniei şi 42,9% în cazul Poloniei (care are un preţ al energiei echivalentul cu 1,1 lei/kwh). Comparând preţurile finale cu componenţa mixului energetic (Germania a renunţat la producţia în reactoare nucleare, dar a reintrodus în acord cu Franţa această sursă printre cele considerate regenerabile) rezultă că facturile sunt cu atît mai mici cu cât sunt mai verzi.

Am analizat iarăşi ofertele furnizorilor de pe comparatorul de preţuri al ANRE (anre.ro). Ultima analiză a fost în ziua liberalizării (1 iulie), iar faţă de acel moment preţurile pare că s-au stabilizat, s-au grupat în intervalul 1-1,5 lei/kwh, iar dintre oferte au dispărut cele care ajungeau la cifre greu de înţeles, precum ofertele cu 5 lei/kwh, despre care Ziarul BURSA a scris pe 25 iunie (https://www.bursa.ro/calul-troian-din-facturile-de-curent-energia-bruta-s-a-scumpit-de-peste-patru-ori-in-ultimii-ani-24501651), când ne apropiam de expirarea plafonării.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a afirmat pe 1 iulie că în comparatorul de preţuri pentru energia electrică este şi o ofertă de peste cinci lei pe kWh, în condiţiile în care cea mai bună ofertă din piaţă este în jur de un leu. Fără a numi compania (pe care noi am identificat-o în articol drept Entrex Services), şeful ANRE spunea că astfel de oferte nu pot atrage consumatorii.

La un consum de 100 kwh şi cu un reper al facturii de 100 de lei, am primit 30 de oferte de furnizare începând cu ziua de 14 iulie. Hidroelectrica se menţine furnizorul cu cea mai bună ofertă din piaţă. Dacă la 1 iulie oferta pentru consumatorii casnici avea valori între 1,03 lei/kWh şi 1,12 lei/kwh, dacă contractul ar fi ]nceput cu data de ieri, 14 iulie, valoarea unui kwh consumat ar fi de 1,04 lei în oferta concurenţială şi 1,22 lei în oferta pentru serviciul universal (n.n. serviciul universal este o modalitate prin care se asigură că toţi consumatorii casnici au acces la energie electrică, chiar dacă nu au încheiat un contract cu un furnizor de pe piaţa liberă). Interesant este că primele zece cele mai bune oferte (din punct de vedere al preţului) erau între 1,04 şi 1,45 de lei/kwh, un semnal pentru luarea în calcul şi a altor condiţii în afară de preţ, pentru schimbarea furnizorului. Astfel, o echilibrare a preţului va duce la o comparare a serviciilor oferite de respectivul furnizor. Un alt aspect interesant este că primele opt din zece oferte au o componentă de minimum 41% şi maximum 100% de energie regenerabilă. Semn că, vara, instalaţiile fotovoltaice şi eoliene, alături de hidrocentrale, reuşesc să ţină preţul energiei în frâu. Ofertele de furnizare a electricităţii din luna august nu au inclus momentan creşterea anunţată a TVA-ului de la 19% la 21%.

108.000 de clienţi şi-au schimbat furnizorul de energie electrică în ultima lună de preţuri plafonate, potrivit ANRE. Cu toate astea, schimbarea furnizorului nu pare a fi folosită de consumatorii români ca o replică la liberalizarea preţurilor. Hidroelectrica a fost cea mai atractivă ofertă pentru cei care şi-au schimbat furnizorul în ultimele luni. Oficialii companiei spuneau că primesc peste 10.000 de cereri zilnic, înainte de liberalizare.

• Stocarea energiei, următoarea provocare a sistemului energetic

Energia solară a devenit, în premieră, luna trecută, prima sursă de electricitate din Uniunea Europeană. Panourile fotovoltaice au generat aproape un sfert din energia electrică necesară în spaţiul comunitar (22,1%), depăşind surse tradiţionale precum energia nucleară sau combustibilii fosili. Dacă adăugăm faptul că energia eoliană are o contribuţie de aproape 22% din total, vedem că pariul verde al Comisiei Europene este deja unul câştigător. Studiul Ember, citat de Reuters, arată că în 13 ţări europene s-a înregistrat în iunie cea mai mare producţie de energie solară din istorie. În România, cu vârfuri de producţie de peste 1800 MWh, energia solară a avut momente când a depăşit 30% din totalul producţiei Sistemului Energetic Naţional, în luna iunie.

Cum energia solară este sezonieră, următoarea provocare pentru sistemul energetic european este extinderea capacităţii de stocare prin baterii şi creşterea flexibilităţii reţelelor, pentru a reduce şi mai mult dependenţa de combustibilii fosili. România a făcut un prim pas pentru încurajarea stocării energiei prin ultimul ordin emis de ANRE prin care energia electrică stocată şi reintrodusă în reţea este exceptată de la plata tarifelor reglementate (scutirea de la plata tarifelor de transport şi de la plata certificatelor verzi). Astfel, este eliminată dubla taxare a energiei stocate în baterii, fapt care ar putea impulsiona creşterea capacităţii de stocare şi, implicit, o mai bună echilibrare a sistemului energetic. Momentan, scutirea se aplică doar energiei stocate şi reintroduse în reţea, nu şi pentru cantităţile înmagazinate folosite în consumul propriu. Totalul puterii instalate în baterii este de doar 204 MW în România, iar planul fostului ministru al energiei era să dubleze pînă la finele acestui an capacitatea de stocare.