SONDAJ AMCHAMBirocraţia, infrastructura de transport şi lipsa forţei de muncă - punctele slabe ale climatului investiţional din România

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 5 iulie

Birocraţia, infrastructura de transport şi lipsa forţei de muncă - punctele slabe ale climatului investiţional din România

Doar 38% dintre companiile membre AmCham au încredere în climatul investiţional din ţara noastră 92% dintre companii susţin că au probleme din cauza lipsei de forţă de muncă calificată Inechitatea sistemului fiscal - un alt impediment în calea deciziei investiţionale

Nivelul de încredere al membrilor Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham) în climatul investiţional din ţara noastră cunoaşte, potrivit unui sondaj, un recul în acest an, din cauza riscurilor cu care se confruntă economia în această perioadă: războiul din Ucraina, distorsionarea lanţurilor de aprovizionare, inflaţia, creşterea costurilor de finanţare, tensiunea existentă în piaţa forţei de muncă calificate, creşterea costurilor la utilităţi, dezbaterile din spaţiul public privind noile modificări ale sistemului fiscal, birocraţia, infrastructura de transport şi lipsa unui brand economic de ţară.

"Deşi per ansamblu nivelul de apreciere a climatului investiţional (38%) este în scădere faţă de recordul pozitiv de anul trecut (49%), sentimentul general care se desprinde din acest sondaj este unul de încredere, optimism şi potenţial de dezvoltare a economiei româneşti", a precizat Ionuţ Simion, preşedintele AmCham, în cadrul unei conferinţe de presă în care a prezentat rezultatele sondajului realizat în perioada mai-iunie 2022 în cadrul a 168 firme (34% din totalul de 490 companii membre AmCham Romania), la nivel de directori generali sau directori financiari.

Preşedintele AmCham a precizat că, dacă excludem anul 2020, an afectat puternic de pandemie, şi anul 2021 - an marcat de un nivel ridicat de optimism - constatăm că în 2022 nivelul de încredere este uşor superior celui din 2019 (38% vs. 36%), ceea ce demonstrează că în ciuda noilor crize şi provocări pe care le traversăm chiar acum, ancorele pe care le are România (stat membru al UE, stat membru NATO, fonduri europene, PNRR, perspectiva accederii la OECD) dar şi anumite condiţii de piaţă conferă încredere climatului investiţional.

În ceea ce priveşte rezultatele de business înregistrate in anul 2021, acestea au fost în creştere faţă de 2020 la toate capitolele analizate: venituri (65%), număr de angajaţi (45%) şi investiţii realizate (42%), însă creşterile au fost mai mici decât estimările anticipate în ediţia anterioară a sondajului, cauzele fiind multiplele crize care au afectat economia în 2021 şi care rămân o provocare şi pentru 2022. Cu toate acestea, companiile îşi menţin o perspectivă optimistă, anticipând performanţe similare pe toate cele trei paliere şi pentru anul în curs. După şocul generat de debutul pandemiei şi măsurile fără precedent impuse la nivel global, optimismul manifestat de companii în condiţiile actuale, caracterizate de multiple crize suprapuse, se traduce printr-o rezilienţă crescută, flexibilitate şi disponibilitate de a se adapta la orice situaţie neprevăzută care ar putea apărea.

"Vestea bună este că estimările pentru rezultatele de business ale anului în curs şi intenţiile de investiţii pe termen scurt şi mediu confirmă angajamentul companiilor pentru piaţa din România şi potenţialul acesteia de dezvoltare. Vestea proastă este avantajele competitive care ne-au consacrat: calitatea infrastructurii digitale, cadrul fiscal, calitatea capitalului uman, încep să se erodeze şi încă nu avem cu ce să le înlocuim. În mod special, este îngrijorătoare tensiunea din piaţa muncii care a ajuns la cote maxime - pentru 92% dintre respondenţi este dificil să mai găsească specialişti în sectorul în care activează. Lipsa forţei de muncă are potenţialul de a deveni cea mai puternică frână pentru dezvoltarea economiei în ansamblu, afectând atât planurile de extindere a operaţiunilor prezente în România, capacitatea de a implementa proiecte majore de investiţii, dar şi atragerea de noi investiţii. Absenţa forţei de muncă calificate reprezintă o ameninţare gravă la potenţialul de creştere a economiei româneşti. Pentru a asigura o creştere de 3 sau 3,5% pe an în România este nevoie, pentru o perioadă de cinci ani, de un milion de locuri de muncă noi. (...) Soluţiile pentru remedierea acestei crize nu sunt nici simple, nici rapide, dar asta face cu atât mai urgente intervenţii şi politici publice articulate care să asigure necesarul de capital uman relevant în economie" a spus Ionuţ Simion.

Conform informaţiilor oferite în cadrul conferinţei de prezentare a studiului, ţara noastră a pierdut în ultimii 30 de ani un sfert din forţa de muncă activă calificată, ceea ce pune în mare dificultate companiile nou înfiinţate sau firmele care doresc să îşi dezvolte activitatea.

Dezvoltarea afacerilor şi noile proiecte de investiţii - finanţate din fondurile proprii ale companiilor

În ceea ce priveşte finanţarea afacerilor, 88% dintre companii se bazează în principal pe fonduri proprii, a doua cea mai accesată sursă fiind împrumuturile bancare la care apelează 35% dintre companiile chestionate. Din rezultatele sondajului, se remarcă un trend pozitiv în ceea ce priveşte accesarea finanţărilor din pieţele de capital (de la 8% în 2021 la 10% în 2022) şi private equity (de la 5% în 2021 la 8% în 2022).

"Deşi sondajul transmite o perspectivă optimistă per ansamblu, semnalăm şi îngrijorările care se desprind: 89% dintre companiile participante se aşteaptă la creşteri ale costurilor de finanţare în 2022 (faţă de 47% în 2021). Vorbim despre o situaţie în care toate băncile centrale au renunţat să mai printeze bani pentru susţinerea economiilor din zona Euro şi din SUA şi în care constatăm un ciclu de creştere a dobânzilor. În momentul de faţă, băncile centrale sunt un pic în urma creşterii preţurilor; avem inflaţii în zona Euro în jur de 8,5-8,6%, iar dobânda în continuare la euro este zero sau chiar negativă. Mediul economic vede clar o creştere a dobânzilor, a costurilor de finanţare în perioada următoare, chiar şi în ceea ce priveşte piaţa de capital şi private equity, pentru că în momentul în care dobând la dolar începe să crească, automat nivelul de randament pe care îl aşteaptă fondurile este mai mare. Putem spune că pentru toate capitalurile, fie că vorbim despre împrumutuir bancare, despre împrumuturi de la acţionari, despre piaţa de capital, despre private-equity, banii vor fi mai scumpi în perioada următoare", a afirmat Ionuţ Simion, preşedintele AmCham România.

În privinţa factorilor macroeconomici ce pot reprezenta riscuri pentru economia României, sondajul realizat de AmCham arată că 87% dintre companiile chestionate consideră că accelerarea inflaţiei este principalul factor macroeconomic de risc, dar şi cel mai îngrijorător efect economic al războiului din Ucraina.

"Companiile sunt îngrijorate în mod evident şi de creşterea preţurilor la energie, şi aceasta cu efecte în cascadă asupra altor tipuri de costuri, de creşterea costurilor fixe, adâncirea deficitului bugetar, scumpirea mărfurilor. Dintre măsurile pe care AmCham le recomandă pentru atenuarea impactului acestor creşteri, şi care se desprind chiar din răspunsurile la sondaj, amintesc realizarea de reforme şi investiţii strategice , atragerea finanţărilor europene disponibile, dezvoltarea pieţei de capital aşa încât să fie mai accesibilă şi accesată de companiile care au nevoie de finanţare" a spus Cristian Sporiş, vicepreşedinte AmCham România.

Comparativ cu ediţiile anterioare, niciuna dintre condiţiile de piaţă nu cumulează peste 50% din aprecierile de bun şi foarte bun, ceea ce denotă o erodare a acestora. Astfel, calitatea infrastructurii digitale se situează al patrulea an consecutiv pe prima poziţie, în scădere însă de la 53% în 2021 la 49% în 2022, fiind urmată de calitatea capitalului uman, pe care 46% dintre respondenţi îl găsesc bun şi foarte bun. A treia condiţie de piaţă cu cele mai multe aprecieri de bun şi foarte bun este calitatea infrastructurii de securitate cibernetică (32%).

Cadrul fiscal - între cota unică şi impozitul progresiv

Sondajul mai arată o depreciere îngrijorătoare în ceea ce priveşte cadrul fiscal, încadrat la bun şi foarte bun de numai 18% dintre respondenţi, faţă de peste 40% cât a înregistrat constant în cele trei ediţii precedente ale sondajului.

"Sistemul fiscal nu este cel care neapărat atrage un investitor, dar vă asigur că este cel care-i poate speria pe investitori. Dacă cei care doresc să investească în România ştiu care este sistemul fiscal, îşi vor face planurile de afaceri astfel încât atunci când iau decizia să investească ştiu că vor avea un randament al investiţiei lor. Când tu te apuci să faci un plan de afaceri şi vine cineva peste noapte şi schimbă sistemul politicii fiscal - bugetare fără să-ţi spună sau să-ţi dea posibilitatea de ajustare este un lucru care nu e bine văzut. Este de apreciat faptul că măsurile fiscale cu care vrea Guvernul să vină nu intră în vigoare de mâine, ci abia peste şase luni", a spus Ionuţ Simion, preşedintele AmCham România.

"Legat de nivelul de taxare, în contextul dezbaterilor din spaţiul public pe marginea modificărilor fiscale am subliniat că fără o abordare strategică, coerentă, riscul este ca beneficiile imediate ale creşterii veniturilor bugetare să fie depăşite de costurile pe care aceasta le va induce pe termen lung la nivelul economiei. Diversele scenarii care s-au avansat în ultima perioadă au crescut considerabil nivelul de incertitudine şi de neîncredere în rândul contribuabililor. Întrucât cotele de impunere sunt până la urmă apanajul decidenţilor, din partea AmCham am avansat un set de zece principii determinante pentru un sistem fiscal care să urmărească nu doar creşterea veniturilor la buget, dar şi dezvoltarea economică sustenabilă" a declarat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România.

Printre cele 10 principii trimise de Amcham România ministrului Finanţelor se numără reîntoarcerea la sistemul cotei unice de impozitare introdus în anul 2004, plafonarea contribuţiilor la CAS şi CASS la un număr de salarii medii brute, închiderea tuturor portiţelor fiscale existente în zona microîntreprinderilor şi persoanelor fizice autorizate, reducerea evaziunii fiscale şi o mai bună colectare a TVA, stimularea activităţii economice prin încurajarea investiţiilor străine şi investiţiilor româneşti, stimularea exportului de bunuri şi servicii cu valoare adăugată.

Deficitele bugetare, în ultimii ani şi în acest an, sunt foarte mari şi sistemul fiscal trebuie modificat, a menţionat Alex Milcev, membru al boardului AmCham România.

"A păstra sistemul fiscal cum este acum şi doar a colecta mai mulţi bani din aceleaşi reguli nu o să fie suficient. (...) Acum 20 de ani noi chiar am avut impozit progresiv. Când m-am angajat, cota superioară la impozit pe salarii a fost 60%, nu 16%, cum ne-am obişnuit cu toţii şi am ajuns de la 16%, la 10% şi la 5%. În 2004, impozitarea progresivă a fost înlocuită de cota unică. 16% era aproape orice, indiferent că erau persoane fizice, juridice, orice vrei tu era foarte simplu de înţeles. Meseria de consultant fiscal a devenit mult mai simplă şi orice contabil trebuia să ia o bază şi să înmulţească cu 16%, nu să ţină minte ce să facă, ce cotă să aplice şi aşa mai departe", a precizat Milcev, care susţine că reintroducerea impozitului progresiv ar avea drept rezultat colectarea suplimentar a unei sume mai mici decât aceea estimată de actualii decidenţi politici.

El a arătat că, sdcă s-ar introduce impozit progresiv, banii care s-ar colecta în plus al bugetul de stat nu ar merita şi nu ar justifica efortul din partea tuturor: fiscului şi sistemelor IT, că trebuie refăcută infrastructura care să se bazeze pe tranşe, excepţii, reguli speciale care există în alte ţări.

Inechităţi de impozitare

Referitor la închiderea portiţelor fiscale existente în zona microîntreprinderilor şi PFA-urilor, Alexandru Milcev a arătat că acest sistem este abuzat.

"Dacă o microîntreprindere poate să asigure o impozitare de 6%, când comparăm cu costul fiscal al unui contract de muncă de peste 41%, constatăm o diferenţă de şapte ori. Nu 1,5, nu 30% sau 50%, ci de şapte ori. Tentaţia ca să aleagă acest sistem unele companii care nu ar trebui să fie încadrate la microîntreprinderi este prea mare şi avem de-a face cu o evaziune fiscală", a precizat Alex Milcev.

El s-a referit şi la diferenţa de impozitare a veniturilor din capital.

"De ce câştigurile din investiţii din capital se impozitează cu 10%, iar altă formă de câştig din capital - dividendele - se impozitează cu 5%? De ce este diferenţă de două ori? Nu mai vorbesc despre acel impozit relativ recent de 1%, pentru că sistemul de 5% şi 10% există de foarte mulţi ani. (...) Aici comportamentul meu se modifică absolut artificial astfel încât să mă determine să plătesc 5% în loc de 10%. (...) Iată exemple de dezechilibre care s-au creat de ani de zile şi care afectează comportamentul investiţional a multor investitori", a arătat Alexandru Milcev.

Referitor la nou introdusul impozit de 1% privind dividendele, Ionuţ Simion, preşedintele AmCham România a precizat:

"Noi nu suntem împotriva acestei introduceri de 1%. Noi nu am cerut aşa ceva; să fie foarte clar. Până la urmă bine, ştim, are o anumită construcţie, dar cerinţa aceasta nu vine din partea Camerei de Comerţ Americană sau din partea unor alte organizaţii de afaceri pe care eu le ştiu".

Birocraţia - o problemă pentru investitori

Prima poziţie din topul celor mai puţin apreciate condiţii de piaţă din ţara noastră este ocupată de nivelul birocraţiei. 88% din respondenţii sondajului efectuat de AmCham sunt nemulţumiţi de birocraţia existentă şi de eforturile făcute de autorităţi pentru debirocratizarea activităţii. Pe locul al doilea se situează calitatea slabă a infrastructurii de transport - criticată de 85% dintre respondenţi, calitatea slabă a infrastructurii de sănătate - ce îi nemulţumeşte pe 68% dintre respondenţi şi impredictibilitatea cadrului de investiţii constatată de 64% dintre companiile chestionate.

Cu privire la avantajele competitive pentru climatul investiţional din ţara noastră, apartenenţa la Uniunea Europeană a rămas pe primul loc (87%), urmată de statutul de membru NATO (63%). Toate celelalte avantaje competitive incluse în sondaj s-au depreciat faţă de nivelul din 2021 astfel: calitatea infrastructurii digitale (29% faţă de 41%), nivelul competitiv de taxare a companiilor (31% faţă de 38%) şi calitatea capitalului uman (42% faţă de 48%).

Brandul economic de ţară - o necesitate, potrivit sondajului realizat de AmCham

Un punct ce trebuie reglat rapid, mai ales în actualul context geopolitic şi strategic în care se duce o luptă privind relocarea în Europa a unor capacităţi de producţie din China şi Federaţia Rusă este necesitatea adoptării unui brand economic pentru România şi unei atitudini pro-active a decidenţilor politici privind relocarea capacităţilor respective.

"Pe fondul evenimentelor din plan geopolitic, dar şi ca o consecinţă a vulnerabilităţilor relevate de pandemia COVID, interesul investitorilor pentru România a crescut, şi este o oportunitate să ne poziţionăm ca destinaţie sigură şi atractivă pentru investiţii. În mod special, atragerea de investiţii în capacităţi de producţie ar oferi României şansa de a se conecta la lanţurile globale de valoare şi de a consolida sectoare economice cu relevanţă strategică, reducând astfel presiunea asupra balanţei comerciale şi crescând valoarea adăugată generată în România. Dincolo de relevanţa geopolitică în plan de securitate, avem şansa să ne poziţionăm geostrategic şi în plan economic. O ofertă investiţională competitivă are nevoie în primul rând de viziune strategică de dezvoltare, care să traseze acele câteva domenii unde vrem să fim campioni, de un cadru funcţional care să impulsioneze cercetarea-dezvoltarea-inovarea (CDI), fără de care vom rămâne în plutonul urmăritor, şi deja de supra uzitatele la nivel verbal stabilitate, predictibilitate şi transparenţă. În plus, ne trebuie de o agenţie robustă şi profesionistă care să conducă agenda de promovare a României ca destinaţie de investiţii şi de remedierea fără întârziere a crizei de forţă de muncă" a declarat Ionuţ Sas, vicepreşedinte AmCham România.

Referitor la necesitatea de a avea un brand economic de ţară, Ionuţ Simion, preşedintele AmCham a arătat: "Creşterea eforturilor de promovare a României trebuie să fie un punct ridicat pe agenda oricărui Guvern. A promova România nu înseamnă a trimite delegaţii lărgite pentru concedii prelungite în diferite destinaţii exotice. A promova România înseamnă să trimiţi oameni competenţi care să pună în valoare avantajele competitive pe care le are ţara noastră astfel încât investitorii să fie cu adevărat interesaţi de oportunităţile de afaceri de aici".

Pe lângă brandul economic de ţară, preşedintele AmCham a menţionat că am avea nevoie şi de un proiect de ţară, aşa cum au fost pe timpuri aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană.

"La acest moment, proiectul de ţară al României ar trebui să fie aderarea la OECD şi implementarea cu succes a PNRR. Aderarea la OECD ne va da posibilitatea ca în continuare să întreprindem acele reforme care să ne menţină printre cele mai moderne state ale lumii, iar implementarea PNRR ne va face să absorbim banii de care avem nevoie să ducem mai departe reformele de care România are nevoie pentru a închide acest decalaj pe care-l avem faţă de ţările dezvoltate din Vestul Europei", a explicat Ionuţ Simion.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Probleme reale tratate, ca de obicei, cu o avalansa de vorbe goale.

    Te apuca râsul la statisticile acestor patroni in legătură cu lipsa de angajați,ei fac nu tot felul de predictii si planuri numai de ei știute si apoi trag concluzia ca e nevoie de un milion de angajați noi pentru niste proiecte pe hârtie asta in timp ce locuri de munca disponibile efectiv in total nu ajung nici la o suta de mii , nenorociții ăștia vrea să umple tara de asiatici si africani ieftini ca mai apoi muncitorii români sa fie înlocuiți cu acești băieți tineri slab calificați și ieftini e scârbos dar cel mai grav ca guvernul sprijină această politică criminala și antinațională

    Sistemul defect ...

    ÎN PARLAMENT: AICI ADUȘI ASIATICI COMPETENȚI ...

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

11 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9090
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7494
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0470
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8036
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2231

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro