Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

Sondaj CSCI: Încrederea în Iohannis scade

Simona Grigorescu
Politică /

Principalele concluzii ale unei analize comparative pe baza sondajelor Centrului de Studii şi Cercetări Infopolitic (CSCI) realizate în cursul anului 2015 arată scăderea încrederii în preşedintele Klaus Iohannis, aprecierea economiei ţării, precum şi faptul că dreapta ar strânge 48% din voturi, iar stânga 45%, precizează sursa infopolitic.ro.

Analiza CSCI prezintă evoluţiile principalilor indicatori rezultaţi în urma sondajelor InfoPolitic din martie-aprilie, iunie şi august 2015.

Evoluţiile privind încrederea în Klaus Iohannis, Victor Ponta şi Traian Băsescu, principalii politicieni luaţi în calcul de CSCI, este diferită. Încrederea în Iohannis a scăzut mult mai puternic decât cea în Ponta, dar rămâne la peste 50% în august. Analiza pe baza datelor celor trei sondaje relevă că scăzut mai ales încrederea puternică în Iohannis (38%, 26% şi 21% încredere în martie-aprilie, iunie şi august - destul de multă încredere).

Un val de scădere a avut loc în iunie, după ce Iohannis i-a cerut demisia lui Ponta (-12% încredere foarte multă), iar al doilea val, mai mic (-5%) a avut loc în lunile iulie şi august. Simetric, a crescut procentul celor cu încredere foarte puţină, de la doar 8% în martie şi aprilie la 22% în august.

Încrederea în Victor Ponta rămăsese la un prag de 40% înainte de mediatizarea dosarului penal. Scăderea încrederii în Victor Ponta a avut loc imediat după ce această temă a explodat în mass-media, nivelul actual fiind de 36%.

Încrederea în Traian Băsescu rămâne aproximativ constantă (17-18%), în limita marjei de eroare. Pare să existe o uşoară scădere a procentului celor puternic anti-Băsescu (de la 69% în primăvara la 60% în august), pe măsură ce nu mai este asociat cu o poziţie de putere.

Încredere în Klaus Iohannis şi Victor Ponta, pe segmente, a fost şi ea analizată. În cazul lui Iohannis, în martie toţi aveau cam acelaşi nivel foarte ridicat de încredere (80%). Pensionarii au avut un traseu distinct faţă de celelalte categorii, cu un val de scădere în iunie şi altul în august, când ajung la nivelul de 40%. Printre muncitori, tineri şi intelectuali, scăderea încrederii în Iohannis a fost paralelă şi mai puţin bruscă, dinspre 80% spre 65%. Printre tineri procentul nu mai scade şi în august. Tabloul din august arată o imagine aproape în oglindă, cu pensionarii cu încredere multă în Victor Ponta şi mai puţină în Iohannis şi celelalte categorii cu o situaţie inversată. Pensionarii au avut un nivel relativ constant de apreciere pentru Victor Ponta, în jur de 55%. În toate celelalte grupuri este sub 50%. După scandalul cu DNA, au avut loc scăderi ale încrederii în iunie şi august mai ales printre muncitori şi tineri. Printre intelectuali a existat o scădere la începutul lui iunie şi apoi a scăzut mai lent, dar constant.

În privinţa evoluţiei formaţiunilor de stânga şi de dreapta analiza arată că dominaţia clară a dreptei de după victoria lui Iohannis nu mai este de actualitate, zona de stânga a crescut (mai ales în primăvară), iar în august nu au existat modificări în ceea ce priveşte cele două blocuri. În august, partidele de dreapta ar strânge 48% din voturi, partidele de stânga 45%, iar alte partide cca 7%, din care majoritatea se duc în contul UDMR. Partidele populiste au pierdut teren după eşecul PP-DD.

Singurul indicator general care rămâne preponderent pozitiv este aprecierea economiei ţării. Mulţumirea faţă de măsurile fiscale ale Guvernului este reflectată şi în scăderea nivelului anti-PSD printre intelectuali (care rămân însă principalii oponenţi ai actualei guvernări).

Potrivit analizei, momentul punerii sub acuzaţie a lui Ponta la DNA a avut ca efect stoparea ascensiunii PSD, care depăşise PNL în prima săptămână din iunie. Faţă de şocul iniţial, cifrele par să se întoarcă spre tendinţa iniţială.

De asemenea, creşterea PNL din iunie a fost anulată de o scădere la fel de puternică în august, iar PSD a scăzut mai puţin în populaţia totală. În schimb, a crescut procentul celor nehotărâţi (undeva spre 23%), dar şi a celorlalte partide de dreapta (mai ales partidul Monicăi Macovei, ajuns spre nivelul pragului electoral).

Noul partid ALDE pare să obţină mai puţin decât ar fi obţinut PLR singur în lunile anterioare, iar UNPR (măsurat pentru prima oară separat de PSD) nu ar depăşi două procente, în ciuda supraexpunerii şi a tratării pozitive în media de toate culorile, conform analizei citate.

Percepţiile despre economia ţării sunt pozitive. Astfel, opinia majoritară în ultimele patru luni este că sub guvernarea Ponta economia ţării s-a îmbunătăţit (46%). Aproximativ o treime din români consideră că economia a rămas la fel ca înainte, iar o cincime cred că aceasta s-a înrăutăţit sub guvernarea Ponta.

Cât priveşte "direcţia în care merge ţara", punctul maxim de optimism generalizat a fost atins în luna ianuarie, după alegerile prezidenţiale, iar de la acest punct maxim a început scăderea graduală. În aprilie aşteptările erau încă preponderent pozitive, dar începând cu luna iunie cele două curente au devenit de dimensiuni egale (câte 45% fiecare). În luna august, pentru prima oară în 2015 sunt mai mulţi oameni care consideră că direcţia în care merge ţară este proastă decât oameni care consideră că aceasta este bună, revenindu-se la situaţia de dinainte de alegeri.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Increderea este/va fi invers proportionala cu cresterea in greutate! se pare ca incepe sa se rotunjeasca, domnul presedinte. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie