Sondaj RePatriot: 40% dintre românii din diaspora vor să investească în ţară natală

Interesul pentru investiţii în ţara noastră rămâne ridicat, în ciuda provocărilor semnalate de diaspora în relaţia cu statul român, conform celui mai recent sondaj realizat de RePatriot în rândul românilor care trăiesc în afara graniţelor. Studiul arată că 4 din 10 români plecaţi îşi doresc să investească în ţara natală, în special în domenii cu potenţial major de creştere şi relevanţă globală.

Sondajul, desfăşurat în septembrie - octombrie 2025, realizat cu participarea românilor din peste 20 de ţări, surprinde dinamica complexă a relaţiei cu România: chiar dacă mulţi respondenţi declară că s-au adaptat foarte bine în ţările gazdă, ataşamentul faţă de ţară rămâne puternic. Obiceiurile româneşti, consumul de produse din România şi sprijinul financiar pentru familie continuă să fie elemente definitorii pentru o parte importantă a diasporei.

Românii stabiliţi în Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda şi Marea Britanie sunt printre cei mai deschişi la ideea revenirii, în timp ce cei din SUA, Canada, Franţa şi Elveţia sunt mai rezervaţi, invocând stabilitatea profesională şi administrativă din ţările de adopţie.

Chiar dacă procentul celor care intenţionează să se reîntoarcă definitiv a scăzut la 29%, tot mai mulţi consideră nivelul de trai din România un motiv realist pentru revenire. Procentul a urcat la 52% în 2025, de trei ori mai mult faţă de 2015, semn că percepţia privind evoluţia ţării se schimbă în mod consistent.

Totodată, 52% dintre românii din Statele Unite, Elveţia, Germania sau Irlanda percep evoluţia României ca fiind una pozitivă, ceea ce creează un climat de încredere ce poate susţine investiţiile şi implicarea comunitară în anii următori. Datele arată un interes constant al diasporei pentru situaţia din ţară, dar şi o polarizare mai accentuată a percepţiilor în funcţie de ţările în care trăiesc românii din străinătate.

Domeniile către care se îndreaptă cel mai mult intenţiile de investiţii includ agricultura, tehnologia (în special AI şi IT), sănătatea, turismul, educaţia, imobiliarele şi industriile creative. Preferinţele indică interes atât pentru sectoarele tradiţionale, cât şi pentru industrii emergente precum inteligenţa artificială sau cercetarea ştiinţifică.

Este vizibil şi apetitul pentru investiţii antreprenoriale cu impact local - procesarea produselor alimentare, serviciile de ospitalitate, activităţile culturale şi iniţiativele sociale - semn că mulţi români din diaspora văd în România un loc în care pot contribui concret la dezvoltarea comunităţilor.

În acelaşi timp, participanţii la sondaj semnalează dificultăţi persistente în relaţia cu instituţiile româneşti. Birocraţia, lipsa de informaţii coerente şi distanţa administrativă sunt menţionate frecvent ca bariere în menţinerea unui contact constant cu România. Relaţiile cu autorităţile române sunt ocazionale, deşi mulţi şi le-ar dori mai frecvente, conştienţi că ele contribuie la o mai bună integrare şi la păstrarea identităţii româneşti. Nevoia unor relaţii autentice cu instituţiile statului, bazată pe respect, implicare, reprezentare reală, nu doar pe promisiuni electorale, este exprimată de cei mai mulţi participanţi la sondaj. Doar 36% dintre respondenţi declară că fac parte dintr-o comunitate românească locală, procent care subliniază nevoia tot mai mare de conectare, apartenenţă şi dialog.

Totuşi, românii din diaspora continuă să păstreze legături culturale şi familiale solide. 73% trimit bani acasă, iar consumul de produse româneşti rămâne ridicat în ţări precum Irlanda, Marea Britanie, Canada şi Spania. Evenimentele culturale, tradiţiile şi sărbătorile rămân repere importante pentru viaţa comunitară, iar ele exprimă relaţia afectivă a diasporei cu România, pe care şi-o doresc tot mai întărită pe măsură ce trec anii.

Sociologul Bruno Ştefan, unul din coordonatorii sondajului, a declarat că: ”Deşi se simt bine integraţi în ţările gazdă, s-au înrudit cu persoane din alte etnii şi petrec ori fac afaceri şi vacanţe cu oameni din populaţiile majoritare, cei mai mulţi se identifică cu valorile româneşti şi îşi doresc să le conserve prin implicarea în proiecte dedicate diasporei. Vor să existe o strategie a statului pentru a-i repatria, a-i ajuta în caz de pensie ori de deces, vor mai multe schimburi de experienţă şi know-how, vor angajaţi la ambasade şi la consulate mai puţin indolenţi, leneşi sau plictisiţi, vor să fie implicaţi în reconstrucţia României, vor să fie promovaţi în ţară şi să li se recunoască meritele şi performanţele. Le lipsesc umorul românesc, ospitalitatea, muzica, folclorul, căldura relaţiilor interumane, mâncărurile şi băuturile tradiţionale, petrecerile şi obiceiurile de sărbători, locurile copilăriei şi persoanele dragi lăsate acasă”.

De asemenea, Marius Bostan, antreprenor în serie şi iniţiator Repatriot, a afirmat că: „De peste 10 ani lucrăm la refacerea ţesăturii de încredere între românii de pretutindeni şi România, pentru a avea o ţară mai bună pentru noi şi urmaşii noştri. Rezultatele acestei cercetări arată că românii plecaţi nu au rupt legătura cu ţara, şi dorinţa lor de a investi este o resursă importantă pentru dezvoltarea României. Diaspora ne transmite atât speranţe, cât şi nemulţumiri. Studiile sociologice, discuţiile directe, conferinţele fundamentează proiectele comune de afaceri şi culturale, iar determinarea şi acţiunile generoase ale membrilor comunităţii Repatriot sunt o bază solidă pentru a avea o Românie mai bună, din care românii să nu trebuiască să mai plece din motive economice sau politice.”, declară Marius Bostan, antreprenor în serie şi iniţiator Repatriot.

Potrivit sursei menţionate, într-o lume tot mai globalizată, unde milioane de români au ales să-şi construiască vieţi noi peste hotare, un studiu recent realizat de RePatriot în 2025 relevă o realitate plină de nuanţe: legătura cu România rămâne profundă şi vibrantă, iar dorinţa de revenire acasă nu s-a stins, ci doar aşteaptă condiţiile potrivite.

Andra-Lucia Martinescu, Co-Fondator The Diaspora Initiative, Senior Research Fellow The Foreign Policy Centre, Marea Britanie, a declarant că: „Cercetarea diasporei trebuie să rămână o prioritate, indiferent de mandatul politic. În egală măsură şi politicile destinate diasporei trebuie fundamentate într-o bază riguroasă de evidenţă, fie că vorbim de axele de finanţare sau de o abordare strategică, care din păcate, la momentul actual nu există. Bunăoară, cum luptăm împotriva dezinformării în masă, mai ales în comunităţile de români de peste hotare, în continuare vulnerabile? Sau cum ne putem asigura că fondurile publice în sprijinul diasporei nu sunt risipite fără consecinţă, între cicluri electorale? În diasporă se conturează o societate civilă activă, dar a cărei voce este insuficient internalizată în România. Propun să ne întâmpinăm reciproc, resurse civice, tehnologice sau de cercetare avansată există din abundenţă, mai trebuie doar conectate”.

Deşi doar 29% dintre cei peste 1.000 de respondenţi din diaspora declară ferm că plănuiesc să se întoarcă definitiv, cifrele ascund o oportunitate uriaşă - aproximativ 40% ezită, prins între rădăcinile româneşti şi provocările vieţii în străinătate, în timp ce doar 30% exclud categoric ideea. Această ambivalenţă nu este un semn de ruptură, ci un apel la acţiune pentru România, care ar putea transforma diaspora dintr-o pierdere demografică într-un motor de dezvoltare