Statul român, restant la plata facturilor în construcţii

Constructorii români trag un semnal de alarmă privind restanţele acumulate de autorităţile publice în plata lucrărilor executate şi îngheţarea finanţărilor pentru proiecte din principalele programe de investiţii - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi programul „Anghel Saligny”. Potrivit acestora, tergiversările ameninţă să producă blocaje majore în piaţa construcţiilor.

”Diferenţa dintre valoarea lucrărilor efectuate şi cea a lucrărilor facturate este uriaşă. Birocraţia devine arma prin care statul amână plăţile atunci când nu are bani. Ţi se cer munţi de documente pentru o singură factură, până găsesc un motiv să nu o aprobe. În schimb, când apar fonduri care trebuie cheltuite rapid, se acceptă facturi aproape formal, doar pentru a consuma banii europeni. După aceea vin controalele şi descoperă că plăţile au fost făcute în grabă. E un balans absurd, de la o extremă la alta”, a explicat Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), în cadrul conferinţei ”Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor”, desfăşurate zilele trecute la Sinaia.

Totodată, Erbaşu şi reprezentanţii FPSC solicită modificarea legislaţiei privind impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), astfel încât să fie limitată scurgerea profiturilor marilor companii către entităţile afiliate din străinătate. Constructorii mai cer şi deblocarea proiectelor publice cu un grad redus de execuţie aflate în conservare şi sprijinirea reluării acestora prin credite garantate de stat, cu dobânzi parţial subvenţionate.

Potrivit lui Cristian Erbaşu, impozitul pe cifra de afaceri trebuie aplicat ”cu discernământ”, fără a penaliza abuziv companiile româneşti. În prezent, acest impozit se aplică firmelor cu cifre de afaceri de peste 50 milioane de euro, în timp ce mecanismul alternativ, bazat pe limitarea deductibilităţii plăţilor către firme străine afiliate, vizează doar companiile cu afaceri mai mici de acest prag.

”Scopul iniţial era să se descurajeze companiile, mai ales străine, care îşi exportă profitul pentru a evita impozitul. Poate că parţial s-a reuşit, dar în acelaşi timp s-au creat alte probleme - am făcut un bine şi, odată cu el, două rele”, a arătat Erbaşu.

Acesta a adăugat că sectorul nu se opune creşterii salariului minim, însă cere coerenţă în aplicarea politicilor fiscale.

La rândul său, Irinel Gheorghe, vicepreşedinte FPSC, a evidenţiat o altă dificultate majoră: costurile ridicate ale energiei.

”Impactul energiei scumpe este uriaş asupra preţurilor din construcţii. În plus, ne confruntăm cu o concurenţă neloială din partea unor producători din state non-UE, unde firmele beneficiază de subvenţii masive. În 2024, doar dintr-o singură ţară non-UE au fost importuri de circa 3 miliarde de euro. Toate acestea pun o presiune imensă pe producătorii români. Investim şi ne adaptăm, dar oricâte fonduri s-ar aloca, suntem sufocaţi de factori externi”, a spus Gheorghe.

Federaţia va înainta Ministerului Finanţelor o propunere privind sprijinirea proiectelor amânate:

”Analizând costurile de conservare, propunem ca statul să garanteze parţial creditele contractate de firmele de construcţii pentru continuarea lucrărilor şi să suporte o parte din dobândă. Domnul ministru ne-a promis că va aduce la masa discuţiilor CEC Bank, Exim Banca Românească şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare, pentru a găsi o soluţie”, a precizat Irinel Gheorghe.

Reprezentanţii FPSC au acuzat, totodată, şi politica de preţuri din energie, arătând că societăţile de stat din acest sector raportează profituri record, ceea ce indică tarife exagerate pentru consumatori.

”Dacă aceste companii fac profituri uriaşe, atunci înseamnă că vând scump energia. Statul încasează dividende consistente de la ele şi, prin urmare, are interesul să menţină preţuri mari. Dar n-ar fi mai bine să reducă preţul şi să ajute producătorii români să creeze valoare aici, în ţară? Aşa ar câştiga tot din impozitul pe profitul firmelor locale. Poate statul gândeşte altfel - preferă banii imediat, fără să-i mai aştepte întorşi prin economie”, a conchis Erbaşu.

Întrebat despre stadiul lucrărilor la tronsonul Suplacu de Barcău-Chiribiş al Autostrăzii Transilvania (A3), Erbaşu, director general al Construcţii Erbaşu SA, a precizat că execuţia a ajuns la 55%.

”Suntem chiar uşor peste grafic, fizic lucrările sunt la circa 55%. Termenul actual de finalizare este august 2026. Au fost unele probleme - grinzi preluate de la alţi constructori, decizii privind un nod rutier mare încă în dezbatere -, dar chiar dacă apar exproprieri suplimentare, întârzierea nu va depăşi o lună-două”, a declarat acesta.