Studiu Deloitte: Complexitatea raportărilor fiscale, principala provocare pentru companiile multinaţionale

Complexitatea reglementărilor fiscale, în special cele legate de transparenţă şi de raportare, reprezintă principala provocare de politică fiscală pentru companiile multinaţionale (65%) pentru al treilea an consecutiv, iar multe dintre acestea (84%) se aşteaptă la extinderea acestor obligaţii în următorii doi-trei ani, potrivit studiului Deloitte 2026 Global Tax Policy Survey, remis redacţiei.

Astfel, 40% dintre participanţii la studiu consideră înmulţirea cerinţelor de conformare principalul factor care afectează operaţiunile companiilor, se arată într-un comunicat al Deloitte. Totodată, în contextul evaluării unor noi investiţii, stabilitatea şi predictibilitatea fiscală contează într-o măsură similară cu nivelul general al taxelor (între 50 şi 60%), conform aceluiaşi comunicat.

Digitalizarea sistemelor fiscale preocupă, de asemenea, companiile participante la studiu (56%), dat fiind că promite eficientizare, atât la nivelul companiilor, cât şi al administraţiilor fiscale, dar vine la pachet cu costuri suplimentare şi provocări legate de implementare, potrivit Deloitte.

Percepţia faţă de utilizarea soluţiilor de conformare fiscală bazate pe inteligenţă artificială (IA) este în mare parte pozitivă. Principalele beneficii anticipate sunt: o mai mare acurateţe a proceselor fiscale (29%), timp în plus pentru activităţile de bază ale companiei (18%), îmbunătăţirea conformării (15%) etc., se arată în comunicatul Deloitte. Însă aceste dotări implică şi costuri semnificative de implementare şi o complexitate operaţională suplimentară (15%).

În controalele fiscale, soluţiile bazate pe IA sunt considerate factor de eficientizare: inspecţii mai rapide şi mai eficiente (68%), controale mai bine ţintite şi, implicit, mai puţine solicitări de informaţii (59%), potrivit studiului. Pe de altă parte, 45% dintre participanţi anticipează că rezultatele generate de IA vor fi mai dificil de înţeles şi de contestat.

Administraţia fiscală digitală (Tax Administration 3.0) continuă să câştige teren la nivel global - aproape două treimi dintre respondenţi (60%) remarcă progrese în implementare în jurisdicţiile în care activează, iar 27% raportează avansuri semnificative, conform Deloitte. Printre beneficiile aşteptate se numără: reducerea timpului şi resurselor necesare conformării fiscale (26%), colaborare mai eficientă cu autorităţile fiscale (23%), îmbunătăţirea serviciilor oferite contribuabililor (17%), controale fiscale mai puţine şi mai eficiente (14%).

Pe de altă parte, aproape unul din cinci respondenţi (19%) consideră că digitalizarea administraţiei fiscale poate genera costuri suplimentare şi o complexitate crescută, se arată în comunicatul Deloitte.

În cazul facturării electronice, percepţia privind beneficiile s-a temperat comparativ cu anii anteriori, pe fondul costurilor ridicate de implementare şi al cerinţelor tehnice tot mai complexe. Simplificarea proceselor de conformare fiscală (36%) este principalul efect pozitiv, în timp ce investiţiile semnificative în sisteme şi tehnologii (37%) şi creşterea complexităţii operaţionale (25%) induc reticenţă în rândul contribuabililor, potrivit studiului.

„Concluziile studiul din acest an transmit un mesaj foarte clar - cea mai mare provocare fiscală pentru companiile din întreaga lume este complexitatea reglementărilor. Combinaţia dintre obligaţiile de raportare, povara conformării şi costurile suplimentare generate de digitalizarea fiscală creează o presiune tot mai mare asupra companiilor. Iar rezultatele iniţiativelor de simplificare şi modernizare întârzie să apară. Situaţia este similară în România, unde companiile sunt supuse atât reglementărilor fiscale internaţionale (impozitul minim global, criterii de sustenabilitate etc.) cât şi unui regim fiscal intern tot mai complex, îngreunat în ultimii ani, printre altele, de multiplele cerinţe de raportare digitală care, până în prezent, au reprezentat mai degrabă o povară financiară şi administrativă pentru contribuabili decât avantaje, din cauza faptului că datele colectate prin aceste raportări încă nu pot fi prelucrate şi utilizate în scopul propus - simplificarea procedurilor pentru contribuabilii corecţi, respectiv depistarea timpurie a cazurilor de evaziune - în lipsa unei infrastructuri informatice adecvate la nivelul administraţiei fiscale”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

În aceste condiţii, participanţii la studiu consideră că eforturile de reducere a complexităţii şi a sarcinilor disproporţionate trebuie să ocupe un loc central în politica fiscală globală, se arată în comunicatul Deloitte. Un exemplu de simplificare este cel care a vizat aplicarea impozitului minim global (Pilonul II din reforma OCDE), respectiv introducerea unor mecanisme concepute pentru a reduce povara administrativă atât pentru companii, cât şi pentru administraţiile fiscale.

Aproximativ 80% dintre respondenţi estimează că organizaţiile lor vor beneficia de aceste mecanisme, ceea ce indică o aplicabilitate extinsă a noilor reguli, conform studiului.

Însă şi în acest caz, nevoia de simplificare rămâne ridicată: 41% dintre participanţi consideră că trendul trebuie continuat, iar 58% se aşteaptă ca anumite zone de conformare fiscală să devină mai complexe, potrivit Deloitte.

În ceea ce priveşte impactul financiar, 88% dintre respondenţi estimează că vor plăti taxe mai mari ca urmare a implementării Pilonului II, se arată în studiul citat.

Studiul Deloitte 2026 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 13-a ediţie, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanţilor departamentelor de taxe şi al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internaţional asupra companiilor din întreaga lume.

Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.000 de reprezentanţi ai companiilor din 28 de ţări, potrivit comunicatului Deloitte.