Studiu Patria Credit IFN: Microfinanţarea stimulează comunităţile rurale din România

Patria Credit IFN este un facilitator important al dezvoltării rurale din ţara noastră, activităţile sale de microfinanţare stimulând atât progresul economic, cât şi incluziunea economică şi socială în comunităţile defavorizate, conform unui studiu finanţat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB).

Patria Credit IFN este o instituţie financiară nebancară dedicată finanţării agricultorilor şi micilor afaceri din ţara noastră.

Studiul are la bază o metodologie mixtă riguroasă care a combinat sondaje cantitative cu interviuri calitative în profunzime pentru a surprinde o imagine completă a impactului socio-economic. Colectarea datelor a avut loc între 29 ianuarie 2025 şi 1 aprilie 2025. Datele cantitative au fost obţinute de la un eşantion naţional de 500 de clienţi Patria Credit IFN, cu o marjă de eroare de 5%. Studiul a comparat 400 de clienţi maturi (cu o relaţie contractuală mai mare de 24 de luni cu Patria Credit) şi 100 de clienţi noi (clienţi care au obţinut un credit de la Patria Credit în ultimii doi ani).

Datele calitative au fost colectate prin 39 de interviuri în profunzime cu clienţi, 7 interviuri cu ofiţeri de credit şi 10 interviuri cu reprezentanţi ai comunităţii locale (primari, agenţi agricoli etc.) din şapte zone reprezentative: Moţăţei (Jud Dolj), Drăgăşani (Jud Vâlcea), Băleni (Jud Dâmboviţa), Glodeanu Sărat (Jud. Buzău), Corbasca şi Pânceşti (Jud. Bacău), precum şi zone selectate din Sălaj, Maramureş şi Satu Mare.

Aceste comunităţi completează cele trei locaţii incluse în studiul realizat de Patria Credit în 2022 în două zone rurale (Scărişoara, (Jud.Olt) şi Matca, (Jud.Galaţi)) şi o zonă urbană mică (Târgu Frumos, Jud Iaşi). Prin extinderea ariei geografice şi combinarea rezultatelor celor două studii, cercetarea permite o evaluare mai amplă şi mai solidă a activităţilor de creditare ale Patria Credit IFN la nivel naţional.

Îmbunătăţind şi aplicând grila de evaluare a impactului social al microfinanţării, rezultat din studiul din 2022, Patria Credit IFN a obţinut un scor de 32 din 36 de puncte, punctaj care încadrează instituţia la categoria „performanţă ridicată”.

Principalele rezultate ale studiului şi scorul obţinut de Patria Credit arată urmatoarele aspecte:

Patria Credit IFN sprijină incluziunea financiară: 50% dintre clienţi depind exclusiv de IFN, iar 28% nu sunt bancarizaţi. Creditele se concentrează pe agricultură (72% pentru echipamente), terenuri, animale şi construcţii. Scor este de 10/12.

Datele arată că 49% dintre clienţi au înregistrat creştere a profitului, iar 96% au investit în active în ultimii trei ani. Clienţii noi câştigă în medie 10.162 RON/lună, faţă de 6.172 RON pentru clienţii maturi. 85% menţionează costurile ridicate ca principal obstacol. Scorul este de 6/6.

În plus, 99% dintre clienţi deţin locuinţe proprii, cu bunuri moderne şi soluţii de energie regenerabilă. Economiile sunt mai frecvente în rândul clienţilor noi (39% vs. 28%), iar investiţiile în educaţie cresc. Scorul este de 9/9.

De asemenea, femeile, deşi reprezintă 24% dintre proprietarii de afaceri, sunt implicate în 88% din activităţile economice. Creditele IFN susţin dezvoltarea locală şi rezilienţa economică, chiar şi în zone cu locuri de muncă limitate (10% dintre beneficiari au angajaţi permanenţi). Scorul este de 7/9.

Raluca Andreica, CEO Patria Credit IFN, a declarat că: „Acest studiu confirmă ceea ce vedem zilnic pe teren: accesul la finanţare transformă vieţi şi comunităţi. Clienţii noştri construiesc afaceri mai puternice, îşi trimit copiii la studii superioare şi contribuie la o Românie rurală mai rezilientă. La Patria Credit, suntem mândri să oferim oportunităţi de dezvoltare acolo unde este cea mai mare nevoie.”

Conform comunicatului, prin completarea cercetării din 2022 cu date noi provenite dintr-un eşantion geografic extins, studiul oferă una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări ale impactului microfinanţării realizate până acum în România. Acesta arată cum microfinanţarea stimulează activitatea economică, îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi sprijină femeile şi tinerii, evidenţiind în acelaşi timp provocări precum crearea limitată de locuri de muncă şi adoptarea lentă a tehnologiilor moderne.

Studiul a fost realizat sub coordonarea Claudiei Petrescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română şi a dr. Roxana Florenţa Săvescu, conferenţiar universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.