Banca Centrală Europeană ar trebui să renunţe la actuala ţintă de inflaţie şi să se concentreze, în schimb, pe evoluţia preţurilor în cheltuielile discreţionare, pentru a proteja populaţia cu venituri reduse, conform unui document al cercetătorilor care va fi prezentat oficialilor BCE, transmite Reuters.
Ţinta de inflaţie a BCE este de 2%, iar la revizuirea acesteia nu este nici măcar discutată definiţia ţintei de inflaţia, oficialii argumentând folosirea unor măsuri diferite, cum ar fi inflaţia de bază, sau datele care încorporează costurile cu locuinţele, ar putea provoca confuzie.
Dar în documentul pregătit pentru Forumul BCE de săptămâna viitoare de la Sintra, Portugalia, se arată că actualul cadrul afectează disproporţionat angajaţii cu venituri scăzute şi duce la un rezultat inferior pentru societate.
Logica este că după o majorare a dobânzii, cheltuielile discreţionare scad mai mult decât este necesar, ducând la o scădere a cererii de forţă de muncă în sectoarele care produc servicii şi bunuri discreţionare.
'În aceste sectoare sunt mulţi angajaţi cu venituri scăzute, cu o situaţie precară, al căror consum depinde foarte mult de fluctuaţiile de venit'. Prin urmare, scăderea iniţială a cheltuielilor discreţionare duce la o reducere generală a cererii, amplificând impactul asupra gospodăriilor cu venituri mai scăzute, se arată în document.
În acesta se argumentează că: 'Prin ţintirea inflaţiei discreţionare, banca centrală oferă gospodăriilor un stimulent pentru a-şi atenua cheltuielile discreţionare, în schimb, se ameliorează efectele negative asupra forţei de muncă care se confruntă cu dificultăţi, din industriile care produc servicii şi bunuri discreţionare'.
Conform datelor preliminare ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit semnificativ în mai, până la 1,9%, de la un nivel de 2,2% în aprilie, coborând sub ţinta vizată de Banca Centrală Europeană. Cifra anunţată de Eurostat este superioară estimărilor analiştilor, care mizau pe o scădere până la 2%.
BCE a înrăutăţit previziunile privind inflaţia în zona euro, prognozând o rată a inflaţiei de 2% în 2025 şi de 1,6% în 2026.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.06.2025, 13:00)
E asa de absurd sa ai o politica monetara anti-inflatie, dar o politica economica verde (taxa pe carbon etc) pro-inflatie.
Bunastarea s-a creat in istorie producand mai mult cu mai putin. Daca noi tot marim pretul la inputuri si tot scadem productia, unde ajungem? Stam mai prost decat in secolul XX din cauza unor politici absurde!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.06.2025, 14:32)
taxa pe carbon e ca sa nu fierbi ca o broasca pe planeta Pamant