Sudul României, în pericol: deşertificarea avansează rapid

Sudul României se confruntă cu un fenomen alarmant - deşertificarea accelerată a terenurilor, avertizează ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit acesteia, procesul este deja în desfăşurare şi va avea consecinţe majore asupra agriculturii şi economiei naţionale dacă nu se iau măsuri urgente.

• Apel la cooperare între ministere

Ministrul a subliniat că soluţiile trebuie identificate şi implementate împreună cu Ministerul Agriculturii, pentru a evita repetarea eşecurilor din trecut în gestionarea secetei. „Nu vreau să ascundem gunoiul sub preş. Vreau să vedem exact care au fost problemele şi să le adresăm cu soluţii concrete. De cele mai multe ori, problema a fost lipsa unor măsuri comune între cele două ministere”, a declarat Buzoianu. Un audit de performanţă realizat de Curtea de Conturi, semnat recent, analizează situaţia deşertificării şi va oferi recomandări clare pentru autorităţi.

• Cauzele fenomenului

Deşertificarea din sudul României este provocată de o combinaţie de factori: Defrişări masive şi ilegale - reduc capacitatea solului de a reţine apa şi accelerează eroziunea; Schimbări climatice - precipitaţii neregulate şi secete tot mai lungi; Eroziunea solului - vântul şi apele pluviale transportă sedimente şi nisip, afectând terenurile fertile; Utilizarea necorespunzătoare a terenurilor - practici agricole intensive şi irigaţii ineficiente.

• Impactul asupra populaţiei şi mediului

Fenomenul nu afectează doar agricultura. Extinderea zonelor aride reduce biodiversitatea, degradează ecosistemele şi creşte riscul furtunilor de nisip. Totodată, pierderea terenurilor fertile poate forţa migrarea populaţiei către zone urbane, inclusiv către Bucureşti, unde nisipul începe deja să pătrundă din zonele limitrofe.

• Soluţii şi tehnologii moderne

Ministerul Mediului poartă discuţii cu experţi internaţionali pentru implementarea unor tehnologii moderne, mai ieftine şi mai eficiente în combaterea secetei, inspirate din exemple din Germania şi Franţa. Printre măsurile vizate se numără: Reîmpăduriri pentru stabilizarea solului şi creşterea capacităţii de reţinere a apei; Practicile agricole sustenabile - rotaţia culturilor, soiuri rezistente la secetă, irigaţii eficiente; Programe de educare publică privind protejarea mediului; Politici ferme de protecţie a resurselor naturale la nivel naţional şi local.

• O cursă contra-cronometru

Specialiştii avertizează că, fără intervenţii rapide şi coordonate, sudul României riscă să piardă definitiv zone agricole importante, ceea ce ar pune în pericol securitatea alimentară şi stabilitatea economică a regiunii.